1. Parchì ‘ssu pianu è parchì avà ?

 

Hè da mori ch’è no dimu chì ci voli una vera pulìtica linguìstica, veni à dì un pianu purtatu da l’astituzioni, cù l’ugittivu di sparghja u corsu in carrughju.

 

Parechji di i pruposti ch’è no femu sò anziani è in tutti in i casi, u fruttu d’una spirienza di tarrenu, chì t’hà oramai 18 anni.

 

S’è no parlemu di “pianu” hè parchì ùn si tratta d’innuncià un sèmpliciu catàlugu di misuri indipindenti ma piuttostu di prisintà azzioni intricciati chì aduniti pìddani sensu par difinì una pulìtica glubali à favori d’a lingua. Ci adrizzemu dunqua à a Cullittività di Còrsica parchì tocca ad edda di cunducia ‘ssa pulìtica !

 

A noscia mutivazioni principali par furnì ‘ssu pianu, hè u sìntimu ch’è no spartimu in “Parlemu Corsu !”, à nantu à a situazioni d’a lingua : a pupulazioni d’a Còrsica cambia in furia è a lingua hà pocu valori affittiva par numarosi abitanti. Ci hè dunqua urgenza à agì par cuntinuà à pudè trasmetta una cultura viva è par essa sempri in capacità di cursizà i ghjunghjitici.

 

Allora parchì emu aspittatu ? Simpliciamenti parchì emu pensu chì un pianu sarìa missu in piazza da a CdC. D’altrondi, à parechji uccasioni emu pussutu pinsà ch’è no ni piddàiami a strada è puri ùn ci hè stata sèguita. Fusti u casu stu inguernu quandu i ghjòvani si sò mossi dopu à a dicisioni d’a Corti amministrativa di Marseglia vinuta à cunfirmà a dicisioni d’u Tribunali amministrativu di Bastìa chì dicìa « ch’ùn si pò micca parlà corsu à l’Assamblea di Còrsica, parchì a lingua d’a Ripùblica hè u francesu »… U capu di l’isicutivu avìa allora sugiritu di lampà una cuncirtazioni, sempri rimissa di mesa in mesa…

 

Pinsendu ch’è no avìami dighjà troppu aspittatu emu missu in forma i nosci pruposti par custituì un pianu sucitali ch’emu inviatu u 19 è u 20 di maghju, à u rittori è à l’iletti.

 

Si tratta d’un pianu uparaziunali senza avè bisognu d’unu statutu particulari pà a lingua. Rivindichemu a cuufficialità, ma dimu chì ancu senza, si poni fà affari. D’altrondi, qualsìasi u risultatu d’a riforma astituziunali in Francia, no dimu chì un pianu hè nicissariu !

 

Eccu dunqua u nosciu pianu, u pianu “Parlemu Corsu”, sustinutu da parechji attori d’a sucità civili !

 

  1. A lista di i misuri pruposti

Si tratta di 18 misuri cumplittati da 10 prugetta.

 

I misuri s’adrìzzani à a Cullittività di Còrsica è à u Ritturatu. Li dumandemu tandu unu impegnu maiori par ghjunghja à rializalli.

I prugetta sò purtati da u Cullittivu stessu è emu idantificatu quiddi chì poni essa sustinuti, di maneri varii, da a Cullittività.

 

N’u nosciu cartulari cunsacremu una parti à u rolu di l’associa prisenti à nantu à u tarrenu, rolu di primura in quantu à l’accumpagnamentu d’una pulìtica linguìstica.

 

I 18 misuri

 

‘N a sucità

  1. Criazioni d’una squatra d’imbasciadori pà a Càrtula d’a lingua corsa.
  2. Cursizazioni cumpletta, à u scrittu è l’urali, di loca amblimàtichi.
  3. Renda sistimàticu u cuncettu di Linguacundiziunalità.
  4. Virificazioni è sviluppu d’a signalètica
  5. Ridifinì u rolu di i “Casi di i lingui”.
  6. Ingagiamentu pà una furmazioni drentu à i strutturi pulìtichi.
  7. Giniralizazioni d’i presi di paroli ufficiali in corsu.
  8. Criazioni d’un Cunsiglieri Isicutivu incaricatu d’a lingua.

 

In l’iducazioni

  1. Crèscita d’i spirienzi immirsivi in u primariu.
  2. Ammiddurà ciò chì asisti in u primariu.
  3. Rinfurzà u pianu par l’abilitazioni.
  4. Giniralizazioni di i 3 ori di corsu à u cullegiu.
  5. 3 ori di corsu in u troncu cumunu d’u liceu.
  6. U “Filu Rossu”, un mètudu par uttimizà i filieri bislingui.

(+ furmazioni d’u parsunali micca iducativu + scoli à iffittiva ridutti + valutazioni finali rialzati + meza umani pà a Canopé)

  1. Iniziazioni à a paghjella par tutti i sculari.
  2. Dutazioni d’una sala di tiatru (arnesu d’imparera d’a lingua).
  3. Cumissioni di sperti pà l’uttimizazioni di i meza iducativi didicati à a lingua corsa.

 

Sèguitu

  1. Ritornu pùblicu è rigulari di a pulìtica missa in piazza.

 

I 10 prugetta

 

Da sviluppà cù a CdC

  1. “FieraLingua” : à ripiddà è à giniralizà.
  2. “Furmànima” : cuntribuì à cumplittallu.
  3. “Nutr’IA” : cuntribuì à u sviluppallu.
  4. “Idial’mondu” : dalli un aspettu cuncretu.
  5. “Pulinumìa” : à prumova.

Da cunducia da par no

  1. ”Chì si faci ?“
  2. In CIMA.
  3. Videò Lingua
  4. a Currilingua

 

  1. I nosci priurità

 

‘N a sucità in ginirali, nanzi à tuttu vulemu crià una ambienza favurèvuli à l’usu d’u corsu.   Vurrìami chì l’aienti fùssini circundati da una prisenza visuali è ancu sunori corsa, chì fussi una vera stimulazioni pà a pràtica d’u corsu.

 

Chì ci poni cuntribuì particularmenti sò i misuri 1, 2, 3, 4, 6 è 7. Tandu ci pudemu attardà à nantu à a prima, misura amblimàtica di ‘ssa vulintà ch’è no t’avemu di cursizà u spaziu intornu à no : “Criazioni d’una squatra d’imbasciadori pà a Càrtula d’a lingua corsa”. Si tratta di dispona d’una squatra à nantu à u tarrenu par fà signà u più pussìbuli a càrtula d’a lingua, in fini à u niveddu u più altu (a furmazioni) è cù u pinseri di virificà s’edda hè appiicata bè. A càrtula ùn hè un arnesu novu ma ùn hè sfruttatu com’eddu ci voli postu ch’in carrughju ùn si ni vèdini micca l’iffetta par avà. S’edda duventa una priurità pà a cullittività, in pocu tempu, duvarìami veda a diffarenza, cù una visibiltà maiori in i stretti citadini è paisani. Pò essa un arnesu par fà veda è ancu senta u corsu intornu à no, criendu un cuntestu mutivanti par parlallu. Và dunqua di paghju cù un travaddu di pirsuazioni par giniralizà i furmazioni drentu à tutti i impresi, ciò chì currispondi à u niveddu dittu u più altu d’a càrtula pà a lingua.

 

L’emu ditta dighjà, i misuri ch’è no prupunimu custituìscini par no un pianu. Ùn si faci una pulìtica linguìstica, solu cù chjami à prugetta è finanzendu iniziativi privati. À a manofra ci devi essa a Cullittività è i so impiigati dèvini batta u tarrenu par renda cuncretu una pulìtica difinita da l’assamblea. Or, una manera di matirializà ‘ssu impegnu pùblicu si pò ritruvà à traversu i misuri 5 è 8. Veni à dì, criendu una struttura pùblica tarrituriali (casa di a lingua) par aiutà u tissutu assuciativu è criendu un postu di cunsiglieri isicutivu “Lingua Corsa”. Di rializallu ‘ssu postu, sarìa una manera di muscià à chì puntu oramai, a lingua hè duvintata primurdiali pà a Cullittività di Còrsica. À quandu hè stata assuciata à un cunsiglieri in càrica di u turìsimu, à quandu di u circondu, à quandu di l’acqua è oramai in càrica di “tuttu”, postu ch’edda hè stata attribuita à u capu di l’isicuticu. Hè chjaru chì mai hè stata a prurità, parchì tutti i cunsiglieri avìani altri affari à trattà. Crià un postu spicìficu sarìa una manera di muscià chì oramai hè francata una tappa è chì a lingua hè cunsidarata com’eddu si devi : hè u nosciu patrimoniu cumunu, una carattarìstica maiori d’a noscia idantità, un fattori maiori d’intigrazioni, chì l’urgenza chjama à difenda cun forza !

 

In fin’ di contu, vulemu ch’eddu ci sighi un NANZI è un DOPU ! L’aienti in carrughju dèvini veda a diffarenza è pudè dì, “avà sì chì a lingua si vedi è si senti, avà sì chì a lingua hè una priurità”.

 

Par ciò chì tocca à l’iducazioni ancu s’edda dipendi nanzi à tuttu da u Statu francesu, u rolu d’a Cullittività pò dinò essa ditarminanti. T’hà un pesu pulìticu. Hè l’astituzioni chì t’hà in càrica a gistioni di a Còrsica è li tocca à fà sapè, cun forza, chì sò i stradi à piddà par sviluppà u corsu. Ma dinò, t’hà un pesu in qualità di partinariu cù u Statu, parchì pò cuntribuì à u finanzamentu di parechji affari (parsunali, bastimenta o furmazioni…). Aspittemu allora ch’edda facci senta a so boci par appughjà i 9 misuri ch’è no prupunimu.

Tutti par no sò impurtanti, vi ni dupiteti… Intantu, ritiniti ch’in u primariu, l’immirsioni (solu manera ifficaci d’imparera par no) hè ricunnisciata da u ritturatu com’è un mètudu da prumova è piana di furmazioni sò in anda. Hè una bona ma attinzioni, l’immirsioni dumanda meza impurtanti. Tandu, ch’edda ùn sighi solu una affissera è fighjularemu comu l’affari si metti in piazza à nantu à u tarrenu.

Aspittemu oramai una “giniralizazioni di u insignamentu di i 3 ori di corsu” in u sicundariu. Par ‘ssa cunfarenza vulemu insista à nantu à ‘ssu puntu, parchì s’edda si faci sarìa una avanzata maiori. U rittori ci pari favurèvuli. L’hà ancu annunciata. Senza ubligazioni, cù unu impegnu di i capistabilimenta sapemu ch’eddu hè pussìbuli. Hè praticata in certi cullegia, parchì micca in tutti l’altri è ancu in liceu…

À cantu à ‘ssa giniralizazioni, ci hè una misuri ch’è no vulemu ch’è vo ritènghiti. Hè quidda ch’è no chjamemu u “Filu rossu”. Cuncerna i scoli bislingui di u sicundariu : si tratta di crià una leia “lingua corsa” à traversu tutti i disciplini d’a scola. U insignamentu d’un ziteddu in una scola bislingua, ùn si devi, ben intesu, riassuma à u solu prufissori di corsu, ma mancu (è sarìa quì a nuvità) à i soli prufissori abilitati. Unu scularu s’avvidarà allora chì tutti i insignanti fàcini usu di u corsu : à chì farà pocu, à chì farà mori. Di sicuru, pian pianinu si pò spirà, grazia à a missa in piazza d’una furmazioni, chì tutti sarani abilitati è chì tutti farani mori. Hè un mètudu par uttimizà i filieri bislingui è n’emu ditagliatu i mudalità. Cuncèrnani a lizzioni stessa è ancu u cunsigliu di scola. Da nutà chì giniralizendu a pràtica d’u corsu à tutti i insignanti d’una squatra pidagòcica, hè una manera d’appruntà u tarrenu pà una futura giniralizazioni d’u bislinguìsimu à tuttu unu stabilimentu. Viditi tandu à chì puntu hè impurtanti a cuncritazioni d’u “Filu rossu” lingua corsa. U vidimu com’è un arnesu fundamintali par renda ifficaci u insignamentu d’u corsu.

 

In fini, pà ciò chì tocca à i prugetta, ci n’hè unu in particulari ch’è no vulemu metta in irrisaltu :

Fieralingua. Prugettu chì chjama eddu stessu à a ralizazioni di 14 misuri è chì ribomba cù a noscia vulintà di crià una ambienza favurèvuli à l’usu d’u corsu. ‘Ssi misuri spicìfichi pà una fiera è fruttu d’a noscia spirienza sopra à locu, ci avìani pirmissu d’ilaburà una càrtula ‘n u 2017. À l’èpica avìami cunvintu CdC è FFRAAC di piddà u ingagiamentu d’impignassi par ghjunghja à a rializazioni di ‘ssa càrtula. Or, unipochi d’affari sò fatti, ma micca a glubalità d’i 14 punta è micca pà tutti i fieri d’a fidirazioni. Dimu tandu ch’eddu sarìa ora chì a Cullittività mittissi tuttu in òpara pà renda di più uparaziunali ‘ssa càrtula. À tìtulu binèvuli, semu pronti à serva di cunsidderi par accumpagnà ‘ssa azzioni.

 

  1. I riazzioni à u nosciu pianu

 

  1. U rittori : Ci hà assicuratu d’intigrà i nosci rivindicazioni ‘n i so pruposti di fin’ d’aostu.

 

A parti cunsacrata à l’iducazioni l’emu inviata à u rittori u 19 di maghju. Dipoi l’emu scontru dui volti.

U 25 di ghjunghju, l’emu scontru  una prima volta, cù d’altri attori chì u ritturatu avìa cunviatu. Fusti un prima accostu indu’ ci semu ritrovi à nantu à l’àcchisi ginirali da piddà par cunducia à unu sviluppu di u insignamentu d’u corsu.

L’11 di luddu, l’emu scontru una siconda volta, in visiucunfarenza, pà una discursata di 2 ori sani. Sta volta, ci era solu u Ritturatu cù “PARLEMU CORSU !”.

 

In dui ori di tempu emu avutu a pussibilità di trattà tutti i pruposti di “Parlemu Corsu !” è u rittori hà musciatu ch’eddu era à favori di tutti i punta trattati. Ùn hè chè pà u liceu ch’ùn ispartimu micca a listessa timpuralità : ciò chì par no pudarìa essa fattu à a riintrata, duvarìa aspittà par eddu una crèscita di l’iffittiva à parta da a cinquèsima. Ciò chì ci cunduciarìa à aspittà dinò 3 anni…

 

U fattu si stà, chì glubalmenti, semu stati par avà intesi. Immirsioni, giniralizazioni, uttimizazioni… spartimu un vucabularu è intinzioni cumuni cù u ritturatu. Di sittembri saremu attenti è prestu vidaremu sì i paroli sò accumpagnati o micca da l’atti.

 

In tutti i casi, u rittori pari prontu à ingagiassi parsunalmenti par chì l’uggittiva fissati sìghini tocchi. Ci hà assicuratu chì i nosci rivindicazioni s’ani da ritruvà in u pianu ch’ani da ditaglià nanzi à a riintrata… Ancu u filu rossu par asempiu sarà uparaziunali. Pò essa ch’eddi u chjamarani altrimenti, pocu impremi, ciò chì conta hè ch’eddu sighi rializatu.

 

Nutemu chì u rittori faci u sforzu di parlà corsu è ch’eddu ùn ni faci micca un usu alibì. Moscia quì ancu l’asempiu à i pulìtichi ! Rinvìa di ‘ssa manera un missaghju forti à tutti, fendu capì chì a lingua corsa pò campà à paru d’u francesu.

 

L’iletti : minimizèghjani u nosciu travaddu.

 

U cartulari sanu l’emu inviatu u 20 di maghju : à u capu di l’isicutivu, à d’altri cunsiglieri isicutivi è à tutti i gruppa di l’assamblea.

 

Cuscenti chì i nosci pruposti pudìani essa ammandati è ammiddurati, ci èrami resi dispunìbuli sì un dibàttitu s’urganizaia à nantu. Or, cacciatu à Pierre Ghionga, nimu hà riagitu. Ci hè vulsutu à insita par uttena un avvisu.

 

È puri, di modu privatu, i pulìtichi s’accòrdini par dì chì i nosci pruposti sò cuncreti, ancu beddi cuncreti par certi… ma dopu l’attitùdina aduprata pari tistitmunià d’una vulintà di minimizà u nosciu travaddu.

 

In pùblicu è drentu à l’imìculu nisciun’ gruppu hè statu capaci d’ivucà u pianu di “Parlemu Corsu !”. À chì dici chì ci voli à stà à senta “Parlemu Corsu !” annighendu u nosciu nomu à mezu à d’altri, ma senza parlà d’u nosciu pianu, à chì chjama ancu à a criazioni d’un pianu, com’è s’è u nosciu ùn asistìa micca…

 

Or, si pò, pò essa, truvà una spiicazioni à una attitùdina sìmula, in i paroli di certi chì ci ani ancu chjamatu par dicci : “Tocca à l’iletti di prupona è à l’associa à purtà cuntribuzioni ”.

 

U fattu si stà ch’emu presu i davanti è chì un pianu l’emu prupostu no è chì avà semu no ch’aspittemu i cuntribuzioni di l‘iletti !

 

L’emu forsa ubligati à mòvasi… Parchì in fin’ di contu nimu avìa fattu pruposti par avà. À chì pari aspittà l’autunumìa par fà, à chì pari d’essa in cundizioni maiuritaria par fà…

 

Ma quantunqua ci tocca à fà u custatu chì u capu di l’isicutivu s’hè missu da sopra à tutti. Hè u solu à avè parlatu d’u pianu “Parlemu Corsu !” piddèndulu com’è rifarenza in pienu imìculu è muscèndulu ancu à tutti. Tinimu à ringraziallu par avè sappiutu trapassà i riflessa abituali di i pulìtichi par quali pari diffìciuli di ricunnoscia ch ‘ùn ani micca sempri eddi a patarnità di l’iniziativi…

 

L’iletti ani una ligitimità parchì sò stati scelti da u pòpulu. Ma ancu no semu ligìtimi… semu una sprissioni di ‘ssu pòpulu…

 

U CESEC

 

À i membra d’u CESEC dinò emu inviatu u pianu, unipohi di ghjorna dopu à l’iletti. Guasgi dui mesa avà è mancu ci ani fattu mottu…

 

  1. È avà ?

 

Par l’iducazioni fighjularemu da vicinu i pruposti chì u rittori conta di fà nanzi à a riintrata. S’eddi

sò cunformi à u discorsu tinutu, ci duvarìani suddisfà. Di vaghjimu ci duvarìami scuntrà dinò cù i sirvizia d’u ritturatu par fà avanzà i nosci prugetta è à tempu vighjaremu à ciò ch’una missa in pràtica riali di i misuri s’uparessi.

 

Pà a missa in anda d’una pulìtica linguìstica, salutemu a criazioni d’a Cumissioni Lingua Corsa. S’hè fatta aspittà… Hà principiatu u so travaddu. Cuncirtà hè bè ma spiremu ch’eddu ùn piddarà troppu tempu chì u statu di saluta d’a lingua ci cumanda à agì u più prestu pussìbuli.

 

Aspittemu un cambiamentu maiori cù una riali vulintà di fà. Una manera d’illustrallu da a parti di l’iletti, sarìa d’intigrà i misuri ch’è no ghjudichemu impurtanti, in u pianu ch’ani da cuncipì

 

Par isviluppà l’usu d’a lingua corsa, ci hè bisognu d’unu sforzu cullittivu. Pinsemu chì l’aienti sò pronti à fallu. “Parlemu Corsu !” n’hè una illustrazioni parchì com’è sempri, semu in capacità di mubilizà mori aienti riprisintativi d’a sucità civili (insignanti, cumircianti, agricultori, militanti assuciativi è culturali…).

 

 

U POPULU CORSU BRAMA U SPANNÀ D’A LINGUA CORSA !

 

CÙ U PIANU “PARLEMU CORSU !” CI VULEMU CUNTRIBUÌ !

Cuntattu
Email

cuntattu@parlemucorsu.corsica

Telefonu

06 78 65 20 72

Sustegnu
Fà una dunazioni incù Paypal
Conception | vignaro.li