06/06/24 : prisintazioni d'u prugettu "Rubutiscola" à u cullegiu d'u Fiumorbu.

     

1.Chì hè Rubutiscola ?

 Discrizzioni

Si tratta d’un attellu di rubòtica in lingua corsa. I sculari chì participèghjani à l’attellu, ricèvini struzzioni in corsu è so cundutti à custruì unu robò è à falli rializà missioni (par vìa d’una prugrammazioni infurmàtica). Hè unu  insignamentu in immirsioni, durenti à l’annata sculara è drentu à i stabilimenta.

U prufissori ùn si sprimi chè in corsu. U scularu parla ciò ch’eddu voli è ciò ch’eddu pò, ma hè sicura chì u bagnu linguìsticu ricivutu u cunduci pianu pianu à fà prugressa in lingua corsa. Ci hè da scumetta dinò chì i ziteddi trà d’eddi s’ani da mutivà par accrescia l’uni è l’altri i so cumpitenzi in lingua corsa, postu chì ‘ssa lingua duventa u linguaghju di un sughjettu chì i passiuneghja.

Ugittivu

L’ugittivu hè dunqua doppiu : trasmetta a lingua corsa è trasmetta una disciplina d’avvena, a rubòtica. S’impara a rubòtica à traversu a lingua corsa. Al di là di a trasmissioni stessa di a lingua circhemu à valurizalla assucèndula à una disciplina chjamata à sviluppassi è fundamintali pà i sucità di dumani. Vulemu fà rimà lingua corsa cù mudarnità !

U scularu intarissatu da a rubòtica, ùn avarà altra scelta chè di riceva unu insignamentu à traversu a lingua corsa è tandu a lingua corsa acquista sùpitu unu statutu di lingua alta veni à dì una lingua chì duventa indispinsèvuli è in più liata à l’innuvazioni. Otantu unu scularu chì si sarìa disintarissatu di u insignamentu corsu, ci pò vultà par vìa di a so attraenza pà a rubòtica… Hè par quissa ch’emu sceltu d’adrizzassi à i culligianti. Sò biscalzoni à quali suventi ùn li piaci tantu u quatru scularu abituali. Or, si sà chì i robò sò particularmenti attrattivi pà i ziteddi. Tandu, prupona l’usu di ‘ssi ticnulugìi, for’ di u tempu scularu nurmali è drentu à attella spicìfichi, ni pò mutivà unipochi à invistìsciasi in ‘ssa furmazioni.

Intaressa intricciati

Hè sicura in fini chì unu insignamentu di rubòtica porta u scularu à sviluppà u so sensu lògicu è à piddà l’abitùdina, di pettu à un prublema, di spona argumenta par ghjustificà i suluzioni ch’eddu pruponi. Acquista cussì una ginnàstica intilittuali chì li pò ghjuvà in tutti i disciplini è ben intesu par ciò chì tocca à a imparera di a lingua. Or u cuntrariu hè vera dinò : un ciarbeddu avvezzu à manighjà dui o parechji lingui duventa ghjunchèvuli è favuirisci a criazioni di cunnizzioni novi, ùtuli par fà diduzzioni lògichi !

Rubutiscola duventa tandu u prugettu di dui disciplini cumplimintarii ch’è no pudemu riassuma in una frasa : A rubòtica à prò di a lingua corsa è a lingua corsa à prò di a rubòtica !

 

2. Gènisi di u prugettu

Ciò chì ci hà datu l’idea di fà ‘ssu prugettu hè u mudellu di i scacca, chì hà sappiutu travaddà cù u mezu scularu è sviluppassi par tuccà unu nùmaru impurtanti di ziteddi dopu à parechji anni d’animazioni. D’altrondi, ancu s’eddu ùn hè micca u so prima ugittivu, adòprani ancu a lingua corsa in certi uccasioni, omancu à u scrittu o à traversu videò pidagògichi o prumuziunali.

Tandu, cù u Cullittivu “Parlemu Corsu !” ci semu fatti a dumanda “Chì attellu crià par attirà i ghjòvani è prufittà di l’uccasioni par trasmèttali a lingua corsa ?”.  Hè cussì ch’emu pensu à a rubòtica parchì hè una disciplina chjamata à sviluppassi è ancu à fà parti d’u nosciu cutidianu è di règula i novi ticnulugìi è più particularmenti i robò, piàcini à i ziteddi.

À parta da u 2019, à u nomu di u Cullittivu, emu cercu à travaddà cù infurmàtichi (com’è  l’univarsitaria Marielle Delhom, è u furmatori è imprisariu Jean-Noël Vignaroli) par custituì un cartulari è pudè prisintà u prugettu. Cun eddi emu riflittutu à un cuntinutu pidagògicu imaginendu una prugrissioni da sculari principianti, à sculari di niveddu mizanu po à sculari di niveddu cunfirmatu, passendu d’un tempu di scuparta à un tempu più criativu. Hè cussì ch’eddu hè privistu d’apudrà diffarenti linguaghja infurmàtichi di più in più sufisticati.

‘N u 2021 era prontu u cartulari è emu cercu in un prima tempu d’impignà a CdC è u Ritturatu. Appughjèndusi à nantu à i nosci cunniscenzi èrami pronti à mubilizà a mità di i cullegia di Còrsica (veni à dì 16 à nantu à 32). Ma a crisa sanitaria di u Covid è i lizzioni tarrituriali dinò, ci ani cunduttu à attimpà a cuncritizazioni di u prugettu. Mantinendu u cuntattu cù parechji insignanti è capistabilimenta, emu aspittatu di vultà à una situazioni più favurèvuli par riinizià u prugettu. Tandu, ghjè di dicembri 2023 (u 21/12/23) ch’è no signàiami una cunvanzioni cù u Ritturatu par pudè principià u prugettu è pruvallu à tìtulu spirimintali in u stabilimentu di u Fiumorbu, indu’ pudìami cuntà à nantu à a prisenza di Jean-Christophe Olmiccia, prufissori di matimàtichi è membru di u Cullittivu “Parlemu Corsu !”.

 

3.U rolu di l’attori

Pà u più si pò ritena :

  • Chì u Cullittivu “Parlemu Corsu !”, iniziatori di u prugettu, aghjunghji :
  • U cuncettu (attella di rubòtica in immirsioni di lingua corsa)
  • U matiriali di rubòtica compru cù i solda di u Cullittivu.
  • U furmatori par appruntà u insignanti à manighjà u matiriali nanzi à u principiu di l’attellu.
  • U insignanti binèvuli (par quistu annu) par pirmetta a rializazioni di u prugettu.
  • U sèguitu di l’attellu.
  • U censu di i bisogna linguìstichi inghjinnati da a pràtica.

Da nutà ch’un lèssicu di paroli spicìfichi è d’usu fraquenti l’emu dighjà prupostu (in u rispettu di a pulinumìa) par facilità a dicitura di u prufissori di pettu à i sculari. Po pian pianinu, cuntemu di custituì unu racoltu di paroli da publicà in cullaburazioni cù a Canopé. Sarà un travaddu arricchitu da u ritornu di u tarrenu è chì si voli cumplimintariu à ciò chì asisti dighjà com’è i lèssichi di matimàtichi, Educorsica o di l’Adecec è com’è i traduzzioni rializati da insignanti di matimàtichi, di u linguaghju infurmàticu Scratch.

  • Chì u stabilimentu chì accoddi l’attellu di rubòtica aghjunghji :
  • L’accunciamentu di u spartitempu di u insignanti vulintariu par pirmèttalu d’animà l’attellu.
  • A sala par pudè accodda l’attellu.
  • A sala par faciltà a intarvinzioni di u furmatori.
  • L’armoria par accantà i scàtuli di robò.
  • A prumuzioni di l’attellu à l’internu.

- Chì u Cullittivu “Parlemu Corsu !” è u Ritturatu sò partinarii è liati da una Cunvanzioni, signata u 21/12/23. Tandu, frà altru, u Ritturatu s’ingagia à cuurdinà ‘ssu partinariatu cù i stabilimenta di l’accademia è u Cullittivu “Parlemu Corsu !”. D’altrondi hè u impegnu di u Ritturatu chì hà pirmissu a cuncritizazioni di ‘ssa prima annata di spirimintazioni.

Oramai u Cullittivu “Parlemu Corsu !” è u Ritturatu, fieri di ‘ssa prima spirienza, chì s’hè musciata pusitiva (missioni rubòtica rializata, sculari pronti à ricumincià, insignanti sempri mutivatu, d’altri stabilimenta intarissati…) sò tinuti di rifletta à a manera di parsiguità u prugettu. Sarà l’ugettu di i sittimani à vena…

4.Pirspittivi di crèscita

Cù u tempu, ben intesu, l’idea hè di fà crescia u nùmaru di i participanti, sculari è insignanti. Pà  a qualità di u insignamentu, custrettu d’essa rializatu in una ora, era statu dicisu di limità un attellu in inghji stabilimentu, à 10 sculari chì si poni assucià par dui. Intantu, cù d’altri insignanti, ancu d’altri sculari pudarìani custituì un antru attellu in u listessu stabilimentu.

È puri, cuntintèndusi di 10 sculari par stabilimentu, hè quantunqua cunsidarèvuli u nùmaru di i ziteddi chì pudarìani essa cuncirnati, sì à longu andà, u prugettu hè allargatu à tutti i cullegia (32), po i scoli primarii (254) è i licea (15). Ciò chì pò riprisintà 3010 sculari…

In fini, si pò imaginà dinò, dopu à avè acquistatu cumpitenzi, di dumandà à i sculari di spona i so rializazioni (à l’uccasioni di cullocchia) o di falli participà à cumpitinzioni (in Còrsica o for’ di Còrsica). Parchì micca tandu, impignà i media lucali par offra una ristrasmissioni di u cunfrontu di i sculari ? Parchì micca ricumpinsà i sculari da un un viaghju par veda una fàbrica di robò umanòidi o par assista à un salonu cunsacratu à l’innuvazioni ticnulògica ?

Ùn màncani i pirspittivi di sviluppu è sempri vighjaremu à l’unniprisenza di a lingua corsa, ancu aduprendu traduttori casu mai. A lingua, edda, ni sarà chè di più missa in valori è for’ di Còrsica risplindarà…

 


14/05/24 : Micheli LECCIA porta a fiara ulìmpica !

Mumenta di spartera intornu à valori di paci è di rispettu.

U "Cullittivu Parlemu Corsu !" hè ricunnisciutu com'è un attori maiori...          


27/04/24 : cunfarenza di u Cullittivu in Corti, par annuncià 10 prugetta cù l'ugittivu d'irrigà a sucità.

  1. Francà una tappa !

Ricchi d’una spirienza di 17 anni, vulemu francà una tappa è andà al di là d’azzioni chì mòsciani l’asempiu, al di là d’azzioni chì scètani i cuscenzi. Oramai, vulemu fà azzioni più pirenni ch’ani da pirmetta una irrigazioni di a sucità di modu cuntìnuu…

Tandu, si tratta par no di metta in òpara prugetta à u sirviziu d’un pianu sucitali.

10 i prugetta ch’è no avemu cuncipitu. Tòccani u mezu iducativu, u mezu artigianali, i ziteddi, i maiori, a tradizioni (i fieri) è a mudarnità (internet)…

6 sò dighjà in anda ; l’altri abbisògnani di più tempu è di più meza par essa cuncritizati. Frà altru, cuntemu à nantu à a rializazioni di a quattrèsima idizioni di “a Currilingua” par prugrissà in u sensu.

Tutti ‘ssi prugetta sò cundutti à crescia è à tuccà millai di parsoni cù una visibilità maiori… Hè sicura chì ‘ssa nova andatura ùn firmarà micca senza cunsiquenzi à nantu à a sucità. Participeghja à una dinàmica intratinuta d’altrondi da a corsa sulidaria, “a Currilingua”chì faci participà dighjà tutti i sittori di a sucità. ‘Ssa corsa chjamata à crescia ancu edda, offri pirspittivi giganti par accodda solda ma subbra à tuttu par fidirà tuttu un pòpulu (in Còrsica è for’ di Còrsica) !

Ùn ci piattemu a rialità : a noscia lingua hè in gattiva saluta. Ma agì si pò sempri. À cantu à “PARLEMU CORSU !” l’iniziativi individuali o assuciativi ùn màncani micca d’altrondi. Ci voli à riescia oramai à avè un accostu più glubali.

Di sicuru, unu statutu di Cuufficialità ferma nicissariu par valurizà a lingua è par uttena meza cunsidarèvuli à u sirviziu d’una pulìtica ambiziosa, binifiziendu d’un appoghju ghjurìdicu.

Intantu, ci tocca à intarvena circhendu d’uttimizà i nosci azzioni par cunturrà u prublema di mancanza d’unu statutu sòlidu è par appruntà u tarrenu pà u ghjornu ch’è no strapparemu ‘ssu statutu.

Tandu, spicèmuci di metta in òpara i prugetta ch’è no prupunimu, chì d’altrondi, ni semu cunvinti, ni chjamarani d’altri !

         2. I 10 prugetta

 

1 Rubbutiscola= attella di rubbòtica è d’immirsioni in lingua corsa à u cullegiu.

Pùblicu toccu : sculari di i cullegia (da 5 à 10 sculari par attella).

Intaressu :

- fà aduprà u corsu in un quatru inabituali.

- valurizà a lingua parchì assuciata à a mudarnità.

Pirspittivi :

- accrescia u nùmaru di i participanti.

- accrescia u nùmaru di i cullegia (32, pò fà 320 sculari)

- allargà à i scoli (254) è à i licea (15), veni à dì 2690 sculari tocchi…

- fà risplenda a lingua corsa à l’uccasioni di cumpitizioni (in Còrsica è ancu for’ di Còrsica).

 

2 Nutr’IA= crià una risorsa par “nutrì”, “dà à manghjà”, à i intilligenzi artificiali è à l’algurìtimi di traduzzioni à parta da:

- traduzzioni da u francesu (è d’altri lingui) à u corsu (suttanacciu è supranacciu) partendu da sita internet (Wikipedia è d’altri).

- traduzzioni da u corsu (suttanacciu è supranacciu) à u francesu (è d’altri lingui) partendu da òpari corsi o d’artìcula varii, lìbari di drittu.

Pùblicu toccu : millai d’internàuti di Còrsica è d’altrò, chì vòlini cuminicà in lingua corsa par vìa di u scrittu.

Intaressu :

- metta à dispusizioni risorsi ch’ani da pirmetta à una IA d’imparà à cuminicà in lingua corsa è à un situ di traduzzioni d’arricchì i so cunniscenzi.

- offra à l’aienti un arnesu di cuminicazioni in corsu, chì pò facilità a imparera d’a lingua è dimucratizà u so usu in i discursati à u scrittu è forsa ancu à l’urali.

- valurizà u statutu di a lingua corsa chì si ritrova à paru à lingui sparti à nantu à a Tarra.

Pirspittivi :

- accrescia sempri di più u fondu di i scritti tradutti è prupona sempri di più lingui di traduzzioni par multiplicà u nùmaru d’intirlucutori chì fàcini usu di u corsu.

- fà prufittà u situ Nutr’IA di u sviluppu futuru di i capacità di a intilligenza artificiali (ricunniscenza visuali d’unu scrittu è cuminicazioni vucali).

 

 

 

 

 

 

3 Idial’mondu= mondu virtuali ritrattatu è indu’ tuttu sarìa in lingua corsa à u niveddu omancu di a scrittura. Tandu à u mìnimu prupona un paesu, un centru villa, un carrughju impurtanti, un portu, un airuportu, un locu d’attività spurtivi… cù i cumercia è i so intiriori cursizati.

Pùblicu toccu : millai d’internàuti.

Intaressu :

- dimustrà chì u corsu pò essa visìbuli in inghji locu.

- mutivà l’astituzioni è i cumircianti par giniralizà  da veru una signalètica riali in corsu.

Pirspittivi :

- accrescia u nùmaru di i loca cù una signalètica corsa.

- pirmetta à clienti di cumircià in ligna à traversu a signalètica corsa di u situ Idial’mondu.

- arricchì i loca d’a prisenza d’ulugramma chì poni aghjustà a parola à u scrittu è sviluppà un metaversu.

- passà da u virtuali à u riali.

 

4 Chì si faci ?= fà un situ è una appiigazioni (sottu à forma d’un àrburi cù i so branchi à visticà) chì prisèntani u censu di tuttu ciò si faci in lingua corsa (nutiziali, lipra, canzoni, furmazioni, ropa pà i ziteddi, sita internet…).

Pùblicu toccu : millai d’internàuti chì poni essa tocchi in u mondu sanu.

Intaressu :

- falicità l’accessu à tuttu ciò chì si faci in lingua corsa.

- mutivà à tuttu inghjunu par imparà, praticà è fà...

Pirspittivi : arricchì sempri di più u cuntinutu purtendu sempri di più ditaglia.

 

 

5 Fieralingua= cursizà una fiera (animazioni micrò, dibbàtiti, intròitu, signalètica, ghjoca, attella, affissa, cuminicazioni, reti…).

Pùblicu toccu : millai di parsoni chì visìtani i fieri corsi.

Intaressu :

- fà senta è fà veda u corsu à millai di parsoni à tempu.

- trasmetta u sìntimu chì oramai u corsu si sparghji di più in più.

Pirspittivi : da a fidirazioni di i fieri allargà à tutti i fieri po à i marcata, i fistivali è altri ivinimenta o aduniti.

 

 

6 Furmànima= furmà l’animatori di i fieri ; po i speaker di sporru ; po i DJ… tutti l’animatori d’ivinimenta.

Pùblicu toccu : parsoni cundutti à parlà in pùblicu (dicini di parsoni).

Intaressu : fà senta u corsu à millai di parsoni à tempu.

Pirspittivi : furmà sempri di più parsoni allarghendu i duminia tocchi (altri fieri for’ di a fidirazioni, marcata di i pruduttori, fistivali, ivinimenta cumirciali o spurtivi… in Còrsica è in altrò cù l’amicali corsi).

 

7 Furmalonga

= furmazioni di 3 mesa (parfizziunamentu) o di  6 mesa (imparera) cù 6 ori di corsu à ghjornu (par aienti senza travaddu, studianti, parsoni à a ritirata o par impiigati chì binifizèghjani d’un tempu di furmazioni).

Pùblicu toccu : dicini di parsoni à principiu.

Intaressu :

- pruducia cursòfuni (di niveddu B1 à B2).

- cuntribuì à una dinàmica ginirali di riacquistu di u corsu in a pràtica cutidiana.

Pirspittivi : accrescia u nùmaru di i praticanti sviluppendu ‘ssa furmazioni.

 

8 In CIMA= Centru in Immirsioni pà i MAiori. Si tratta d’una struttura isulata chì pirmetti l’alloghju cù un parsunali cursòfunu. Ci sarani fatti corsi tradiziunali, intarvinzioni d’artigiani… è surtiti di tarrenu par iscuntrà aienti chì pàrlani corsu.

Pùblicu toccu : parsoni maiori varii.

Intaressu : sviluppà a pràtica di u corsu à u cutidianu ammiddurendu i capacità di i parsoni accolti.

Pirspittivi :

- accrescia u nùmaru di i parsoni accolti.

- rializà un sicondu centru (vighjendu à un iquilìbriu Pumonti è Cismonti).

 

9 Pulinumìa

 

= liprettu par illustrà i diffarenti parlà di Còrsica è fà capì indu’ sò i so lìmiti drentu à l’ìsula.

Pùblicu toccu : i parsunali è i visitadori d’amministrazioni è cullittività, furmatori è insignanti, unipochi di clienti di certi cumercia è i passiunati di lingua (dicini di millai di parsoni).

Intaressu :

- dimucratizà una cunniscenza sapienta à unu nùmaru maiori di parsoni.

- cuntribuì à u mantinimentu d’una divarsità di parlà.

Pirspittivi :

- accrescia u nùmaru d’asimplaria par tuccà ancu di più aienti.

- fà di ‘ssu liprettu una rifarenza chì aiuta da veru à tutti pà u rispettu di a pulinumìa.

 

Cù tutti i prugetta sò tocchi i ghjòvani è l’anziani, passiunati di lingua è ancu l’altri, par vìa d’internet o in carrughju… Si tratta d’un accostu sucitali, rinfurzatu da a Currilingua :

 

 

10 a Currilingua

 

= corsa sulidaria indu’ si compra u chilòmitru par pudè participacci (è aiutà à u finanzamentu di prugetta in lingua corsa).

Pùblicu toccu : da i cumpradori à i curridori, passendu pà i sustinidori è i binèvuli, sò tocchi par avà 700 parsoni di modu direttu. Par vìa di i media parechji millai.

Intaressu :

- accoda solda à favori di prugetta pà a lingua corsa.

- impignà a sucità isulana pà a prumuzioni di l’usu di a lingua corsa.

- crià una dinàmica pusitiva intornu à l’usu di a lingua corsa.

Pirspittivi :

- accrescia u parcorsu (da 100 chilòmitra ghjunghja à più di 1000, po aghjustà i corsi di fora in u mondu sanu par fa viaghjà u tistimoniu parechji mesa è à nantu à millai di chilòmitra).

- divarsificà i provi spurtivi (à a corsa à pedi aghjustà u cavaddu, a bissicletta è a vela).

- dà di più in più impurtenza à u spittàculu finali.

- impignà sempri di più aienti.

- accodda sempri di più solda.

- finì par sinsisibilizà è impignà tuttu u pòpulu corsu.

 

Rializà ‘ssi 10 prugetta hè par no primurdiali. Cuntemu tandu di renda contu di a so ivuluzioni par vìa di cunfarenzi spicìfichi à inghjunu di ‘ssi prugetta.

 Tutti ‘ssi prugetta cuncèrnani millai è millai d’aienti ; tutti pirmèttini d’offra una riali visibilità à a lingua è, a spiremu, tutti ani da participà à sviluppà una dinàmica pusitiva.

 

DA RITENA DINÒ : u Cullittivu “PARLEMU CORSU !” sarà riprisintatu à traversu u so prisidenti, sceltu da a CdC com’è una parsunalità, impignata pà u so paesu è una càusa (a difesa d’a lingua corsa), par purtà a Fiara Ulìmpica.

Semu fieri di ‘ssa scelta, parchì ricunnosci u nosciu travaddu è parchì semu cuscenti di participà à una ivinimenti di statura mundiali cù valori di rispettu ch’è no spartimu ancu no !


Frivaghju 2024 : intarvista di Micheli Leccia da a CdC pà a Fiara Ulìmpica...

A Cullittività di Còrsica pudìa scedda 6 parsoni par purtà a Fiara... Ani ritunutu Micheli LECCIA  pà u so impegnu pà a Còrsica è pà una càusa : a difesa di a lingua corsa, à traversu u Cullittivu "PARLEMU CORSU !".

 

https://youtu.be/URfJG-6g2e0


Uttrovi : a Currilingua 2023 - I ringraziamenta di i participanti

[dt_gallery_masonry bwb_columns="desktop:3|h_tablet:3|v_tablet:2|phone:2" image_border_radius="0px" project_icon_color="#ffffff" project_icon_border_width="0px" include="10207,10205,10203,10201,10199,10197,10195"]

Cuntattu
Email

cuntattu@parlemucorsu.corsica

Telefonu

06 78 65 20 72

Sustegnu
Fà una dunazioni incù Paypal
Conception | vignaro.li