u 14 di dicembri 2011 : riunioni in Parici di i membra di a « piattaforma rivindicativa » pà i lingui « minuritarii », Casa di a Brittagna (sirviziu di u Cunsigliu Rigunali Brittonu).
Le Collectif était donc à Paris ce mercredi pour rappeler la spécificité de ses demandes en plus bien évidemment de témoigner sa solidarité avec les autres langues minorées. Comme les collectifs des autres régions, "PARLEMU CORSU!" demande la ratification de la Charte des langues minoritaires, l'obtention d'une législation, mais précise qu'elle ne doit bien sûr pas contrarier les acquis de la CTC. Elle doit au contraire les renforcer et permettre aussi d'aller plus loin. Enfin le collectif réaffirme sa volonté d'obtenir pour la langue corse un statut de coofficialité avec le français, statut qui se doit d'être un instrument pour obtenir les moyens de construire véritablement une société bilingue : oui à la coofficialité, mais avec un contenu (que le Collectif décline à travers les 16 points de sa pétition).
u 7 di luddu 2011 : sò ghjunti l'appiccicatoghja di "PARLEMU CORSU !".
21-22/06/10 : “Parlemu Corsu !” in Dùn Èideann (Edinburgh)

Luni u 21 è marti u 22 di ghjunghju, « Parlemu Corsu ! » era prisenti à a Cunsulta Ginirali di u NPLD in Dùn Èideann (in gaèlicu, Edinburgh in inglesu) : NPLD = Network to Promote Linguistic Diversity (ritiolu pà a prumuzioni di a divirstà linguìstica).
U “NPLD” adunisci l’astituzioni, i guverna è l’associa di l’Auropa, chì difèndini i lingui minurati
è chì insembu cèrcani à influinzà i pulìtichi linguìstichi di i Stata aurupei.
04/03/10 : “Parlemu Corsu !” in Brussela


Prugrammu di a Cunfarenza*
1a parti : I lingui senza Statu (u statutu di i lingui cuufficiali in l’astituzioni aurupei).
🡪 l’asempiu di u catalanu, lingua ufficiali in Ispagna, ma micca à l’Auropa…
2a parti : I lingui minuritarii drentu à i Stata menbri.
🡪 da u corsu, minaciatu di sparizioni à u galesu, lingua rinvivita…
3a parti : Prutteghja a divirsità linguìstica contru à i formi d’upprissioni.
🡪 l’asempiu di l’ungresu parlatu in Sluvacchìa…
* cunfarenza à l’iniziativa i u gruppu ALA (Allianza Lìbara Aurupea). I so iletti èrani incaricati di dà una invitazioni à calchissìa di i so loca. Pà a Còrsica, François Alfonsi, frà altri, hà cuminicatu u nomu di u cullittivu.
A vulintà di i diputati di l’ALA hè d’uttena u votu d’una risuluzioni à prò di a divirsità linguìstica
Parlemu Corsu ! (Micheli Leccia) in u pùblicu di a cunfarenza.

Parlemu Corsu ! (Micheli Leccia) in u pùblicu di a cunfarenza.

Da a manca à a dritta : François Alfonsi (diputatu corsu di l’ALA), Micheli Leccia (Parlemu Corsu !), Alain Di Meglio (Univirsità di Còrsica).

Da a manca à a dritta : Tangui Louarn (rispunsèvuli di l’Uffiziu di a lingua brittona), Jill Evans (diputata aurupea di u Paesu Gallesu è prisidenti di u gruppu ALA), Micheli Leccia (prisidenti di u cullittivu Parlemu Corsu !), David Grosclaude (anzianu direttori di l’Astitutu di i Studia Uccitani).
u 24 d'uttrovi 2009 : Lèttara par Carcassò


BAYONNE CARCASSONNE
CORSE, le 24 octobre 2009
A nos amis occitans, catalans, basques, bretons, alsaciens et d’outre-mer.
Nous ne sommes pas aujourd’hui, ici, avec vous, mais nous voulions depuis la Corse vous dire que votre combat est aussi le nôtre.
La petite avancée constitutionnelle obtenue en 2008 nous le savons est insuffisante. La loi promise dans la foulée semble pour le moment enterrée. Le nouveau ministre de la culture est, à l’évidence, peu intéressé par le devenir des langues régionales.
Face aux résistances qui perdurent, la solidarité qui nous lie, nous tous, pratiquants de langues dîtes minoritaires, est une force.
En Corse, nous connaissons certes une situation particulière et un statut spécifique. L’Assemblée de Corse a voté en 2007 un plan de développement du bilinguisme. On nous promet des maternelles entièrement bilingues en 2013, une éducation primaire et secondaire publique (jusqu’au bac !) entièrement bilingue d’ici 2025 !
Mais comment y croire alors que les moyens ne suivent pas ?! Que les enseignants dans leur majorité ne parlent pas corse, qu’on ne les y forme pas ?!
En fait ces mesures ne sont viables que si toute la société est concernée par le développement progressif mais réel du bilinguisme :
Il faut commencer la scolarité par un enseignement en immersion.
Il faut un plan de formation pour toute la population dans tous les secteurs et dans toutes les entreprises publiques et privées.
Il faut une présence massive de la langue dans les medias.
La politique annoncée n’aura de sens que si elle est appliquée. Elle exige bien sûr des moyens considérables.
Oui, sauver nos langues à un prix ! Oui, il y a urgence !
La société bilingue que nous souhaitons, que vous souhaitez, passera aussi par une véritable réforme constitutionnelle et la France devra enfin accepter de ratifier dans son intégralité la charte des langues minoritaires.
Nous nous battons pour l’officialisation de notre langue. Avec vous, nous demandons une loi cadre. Nous la considérons comme une étape pour renforcer le travail que nous accomplissons tous sur le terrain. Un travail qui s’inscrit dans la durée.
Le « Collectif Parlemu Corsu ! », pour le bilinguisme et pour l’officialisation !
Avviva i nosci lingui ! Et que vivent nos langues !
‘Ssu cuminicatu hè statu lettu in Carcassò, da unu riprisintanti di u muvimentu chì adunisci i lingui minuritarii.
fin' di maghju 2009 : Parchì semu cuddati in Parici ?
Parchì semu cuddati in Parici ?
1. Di maghju 08.
a) In privisioni di a rivisioni di a custituzioni.
Emu scontru i diputati (aduniti à l’iniziativa di Marc Lefure, vici prisidenti di l’Assamblea Naziunali francesa) favurèvuli à un cambiamentu di a custituzioni à prò di i lingui minuritarii. Cù l’altri lingui minuritarii emu custituitu un gruppu di prissioni par fà cambià i mintalità. Semu cuscenti ch’eddu sarà duru ma ùn costa nudda di fà senta a so boci parchì travadda i cuscenzi.
b) Chì vulìami ?
Una riforma à bastanza forti par uttena unu statutu ligali pà i lingui rigiunali è a ratificazioni di a Càrtula di i lingui minuritarii. Dunqua una mudificazioni di l’artìculu 2 di a custituzioni. Finalamenti i diputati prupònini a mudificazioni di l’artìculu 1.
c) Ciò chì hè statu datu.
Una mudificazioni di l’artìculu 75-1 rilativu à i cullittività lucali : oramai « les langue régionales appartiennent au patrimoine de la France » : hè solu un prima passu par no, ma una vera rivuluzioni par l’astituzioni in Francia, a prova n’hè a riazzioni òstili di l’accadimizziani francesi.
« L’irriduttìbuli » accadimizziani : Ch’ani dittu ?
Si sò upposti à a scrizzioni di i lingui rigiunali in l’artìculu 1 di a custituzioni, parchì tandu u francesu un affaccarìa com’è lingua di a rìpublica, chè dopu, veni à dì in l’artìculu 2. Di manera sulenna, cunsidarèghjani chì l’affaccata di i lingui rigiunali in la custituzioni metti in prìculu a sparghjera è u splindori di u francesu. Par eddi, u drittu di i dritti (veni à dì a custituzioni) devi essa risirvata à a lingua francesa.
- Di maghju 09.
a) In privisioni di u prugettu di leci à nantu à i lingui minuritarii
In a cuntinuità di a riforma di a custituzioni, un prugettu di leci hè statu annunciatu da u guvernu. Cù i riprisintenti di l’altri lingui minuritarii, pinsemu ch’una leci hè a sèguita lògica s’è no vulemu una ricunniscenza ufficiali è ifficaci pà i lingui. Prublemu : u statu a s’allonga... Tandu emu scontru dinò in Parici, i diputati à favori d’un cambiamentu pà i lingui par ch’eddi fèssini prissioni à nantu à u guvernu o ch’eddi fèssini da par eddi una pruposta di leci. Intantu, cuntinueghja d’avanzà u cambiamentu di i mintalità postu chì avà, l’Assamblea di i Rigioni di Francia s’hè prununciata à favori d’unu statutu pà i lingui minuritarii è dumanda a ratificazioni di a Càrtula di i lingui minuritarii.
b) Chì sarìa ‘ssa leci ?
Circhemu di fà chì ‘ssa leci uffrissi una ricunniscenza à i lingui rigiunali, par cunfirmà l’acquisti è giniralizà l’avanzati i più maiori d’inghji rigioni (com’è u insignamentu par immirsioni par asempiu…)
c) Chì ci voli à spirà ?
U guvernu ùn hè prissatu è u cuntinutu di a leci risica d’essa di pocu impurtenza. Tandu crisciarà u scartu da mezu à quiddi chì sò par l’immubilìsimu è quiddi chì sò pà u cambiamentu (pupulazioni, associa, cullittiva o iletti rigiunali...) è crisciarà u scartu da mezu à a Francia è l’altri paesa aurupiani.

Par cuncluda :
Ùn hè fàcciuli d’uttena unu statutu pà i lingui rigiunali. Ma ci ficchemu in i dibàttiti chì cuncèrnini ‘ssi lingui par fà avanzà i mintalità è strappà sempri calcusedda : ciò ch’hè presu hè presu.
A noscia dimarchja, edda cresci, è sì dumani fèrmani partìghjani di l’immubilìsmu, cuntemu bè d’impona, à un mumentu datu, u nosciu pinsamentu par vìa d’una mossa pupulara maiori.
13/05/08 : Riazzioni di " Parlemu Corsu ! " dopu à u dibàttitu à l’Assamblea Naziunali Francesa à nantu à i lingui minuritarii.
« Bien que le gouvernement campe sur des positions rétrogrades, une ouverture est indéniable : de plus en plus de députés sont favorables à une modification de la constitution...

...A l’issu de ce débat le collectif "Parlemu Corsu !" est renforcé dans sa conviction de continuer à oeuvrer sur le terrain par le biais d’actions concrètes et de revendiquer les moyens pour édifier une société bilingue. Si nous faisons la démonstration que la population veut la co-officialisation, nous l’obtiendrons ! »












