20/02/19 : Cunfarenza davanti à a Prifittura in Aiacciu : “LCC = Patrimoniu Mundiali, Micca Uzziunali !”
CUNFARENZA DI U CULLITTIVU « PARLEMU CORSU ! » Màrcuri u 20/02/19 davanti à a Prifittura in Aiacciu 11 ori è mezu di mani.
Cù u sustenu di :

è altri ghjòvani…
In l’iducazioni, l’ugittivu hè d’uttena :
- L’immirsioni tutali di i scoli primarii (da a scola materna à u CM2)
- U bislinguìsimu tutali in u sicundariu (da 6a à a Tarminali)
INTANTU
Vulemu pà a pròssima riintrata :
U CORSU UBLIGATORIU DA A 6a À A TARMINALI
Più pricisamenti dumandemu :
- Di giniralizà i 3 ori d’insignamentu di u corsu à tutti i scoli di u sicundariu (da a sièsima à a tarminali).
- D’intigrà ‘ssi 3 ori in u zòcculu cumunu privistu in a riforma di i licea (a lingua corsa ùn hè una lingua strangera, devi essa una disciplina fundamintali com’è l’hè u francesu).
- D’assicurà una cuntinuità di i filieri bislingui da a scola materna à a tarminali, par chì u pianu di giniralizazioni di u bislinguìsimu prugrammatu duvintessi una rialità.
- Di furmà i prufissori di l’altri disciplini chè u corsu à a lingua corsa, urganizendu una furmazioni drentu à i stabilimenta.
- Di stimà i cunniscenzi acquistati da i prufissori di l’altri disciplini par vìa d’una abilitazioni in dui anni (un annu di tiurìa è un annu di pràtica).
- D’urganizà un sèguitu di l’abilitati par aiutalli in a so tacca.
- Di dà un cuifficienti di pesu à a lingua corsa à u basciliè.
- Di mantena l’ufferta di u corsu è a pussibilità di passallu à u bascigliè, in l’Accademii altri chè a Còrsica (in Nizza, in Marseglia…) malgradu a riforma di u bascigliè.
- Di prugrammà a missa in piazza d’un cuncorsu ùnicu è bislinguu pà u primariu.
- D’urganizà ‘n i scoli primarii, una furmazioni à a lingua corsa pà tutti i parsunali, in più di i insignanti.
- Di rinfurzà i spirimintazioni immirsivi di u primariu in privisioni di a so giniralizazioni.
A ci dìcini i Nazioni Uniti :
« À traversu i lingui, l’aienti participèghjani, micca solu à a so stodia, à i so tradizioni, à a so mimoria, à maneri di pinsà è à sprissioni ùnichi, ma participèghjani ancu à un affari di primura : custruìscini u so avvena ».
« I lingui sò issinciali in i duminia di a prutizzioni di i dritti umani, par cunfurtà a paci è pà u sviluppu durèvuli, assicurendu a divarsità culturali è u diàlugu interculturali ».
« Par disgrazia, malgradu tamantu valori, i lingui di u mondu sanu cuntinuèghjani à sparì par parechji raghjoni. Mori sò lingui autòttuni. »
« Tandu, di pettu à ‘ssi minaci, a Cunsulta Ginirali di i Nazioni Uniti hà aduttatu una risuluzioni à nantu à i dritti di i pòpuli autòttuni, chì faci di l’annu 2019, l’ANNU INTIRNAZIUNALI DI I LINGUI AUTÒTTUNI ».
L’emu capita, l’idea hè di sinsibilizà i stata di u mondu sanu à u prìculu di sparizioni ch’eddi cunnòscini mori lingui in u mondu, par ch’eddi piddèssini misuri à favori di u spannamentu di ‘ssi lingui.
Or, u corsu faci parti di ’ssi lingui minacciati…
È u Statu francesu, chì conta di fà pà a lingua corsa, lingua autòttuna, lingua di u locu, lingua di a tarra di Còrsica, vechja di 2000 anni è più ?
| U corsu ancu eddu hè Patrimoniu Mundiali di l’Umanità !… |

Tandu comu hè pussìbuli chì un Patrimoniu Mundiali…
…firmessi insignatu cù unu statutu uzziunali ?!…
U corsu devi essa intigratu in u zòcculu cumunu d’insignamentu è cunsidaratu com’è una disciplina fundamintali !
FÈMULA FINITA CÙ L’UZZIONI !
Hè cussì chì tutti insembu è cun forza, briunemu :
LINGUA CORSA,
PATRIMONIU MUNDIALI, MA MICCA UZZIUNALI !
LCC
(Lingua è Cultura Corsa)


I ghjòvani corsi sò cù u Cullittivu « PARLEMU CORSU ! »
I ghjòvani corsi fàcini parti di « PARLEMU CORSU ! »
U Cullittivu chì dipoi 12 anni hà fattu u tornu di l’ìsula, spassighjendu in i paesa è cità, par rializà azzioni cuncreti : cù i « stondi corsi » par riabittuà l’aienti à parlà di tuttu (di u so cutidianu, di u passatu, di i so passioni, di riligioni, di l’avvena…), in tutti i circunstenzi ; cù i vìsiti di i musea ; cù i vìsiti di i sita patrimunial ; ghjirandulendu in muntagna ; drentu à i manifistazioni spurtivi ; drentu à i fistivali ; drentu à i fieri ; cù cunfarenzi spicializati (da i mistieri tradiziunali à u mondu di a impresa ; da l’animali salvàtichi à a mùsica urbana ; da l’inirgìi novi à u transumanìsimu…) ; cù l’urganizazioni di dibàttiti ; cù a missa à dispusizioni di traduttori ; cù animazioni pà i chjuchi…
Hè cussì chì « PARLEMU CORSU ! » hà agitu da par eddu parchì da u Statu è da i puderi pùblichi ùn si pò aspittà tuttu. Tandu « PARLEMU CORSU ! » hà sappiutu suminà in parechji loca, muscendu l’asempiu è inghjinnendu iniziativi privati è varii daretu ad eddu.
Fà da par sè hè impurtanti ma dinò t’hà i so lìmiti è « PARLEMU CORSU ! » hà sappiutu dimustralla, fendu rializà à parechji chì u pòpulu solu dinò ùn pò fà tuttu è chì tandu rivindicà meza par isparghja a lingua era nicissariu.
FÀ è DUMANDÀ hè sempri stata a manera di funziunà di u Cullittivu, a so manera d’essa… Hè ciò chì n’hà fattu a so uriginalità. Uriginalità d’una struttura intratinuta dinò da a so manera di purtà a rivindicazioni, sempri culurita è fistiva : cuncerta giganti, catena umana o granìtula rivindicativa… tuttu firmendu ditarminati : bandaroli suspesi à u u tettu di u Ritturatu, linzola par copra l’ubiliscu di u Cunsigliu Dipartamintali daretu à i ringheri di a Prifittura…
A rivindicazioni « PARLEMU CORSU ! » l’hà ancu purtata cù i riprisintanti d’altri lingui minurati, in Brussela, in Parici o in Iscozza… L’hà purtata participendu à a cuncipitura d’un Prutucolu, arnesu ghjurìdicu pà a difesa di i lingui, iniziatu da i Baschi… L’hà purtata fendu trasmetta a so parola in l’instenzi di i Nazioni Uniti.
Oghji hè piddendu appoghju à nantu à a scelta di l’UNESCO di fà di l’annu 2019, l’annu di i lingui lucali, ch’è no rivindichemu.
Oghji, prufittendu di ‘ssa accolta, lampemu una chjama à a mubilizazioni, par chì u pòpulu corsu è i nosci pulìtichi, di tutti i tindenzi, s’assucèssini à i nosci rivindicazioni.
Hè a ghjuvantù di Còrsica, sottu à a banniera di u Cullittivu « PARLEMU CORSU ! » chì chjama à tutti pà una mubilizazioni.
À TRUVACCI TANDU
SÀPATU U 23 DI MARZU
DAVANTI À A PRIFITTURA
IN AIACCIU
PAR CHÌ U CORSU
SIGHI UBLIGATORIU
À A PRÙSSIMA RIINTRATA !
06/02/19 : Cunfarenza davanti à u Rittturatu in Aiacciu : “Fèmula finita cù l’uzzioni!”
CUNFARENZA DI U CULLITTIVU « PARLEMU CORSU ! » u 06/02/19 davanti à u Ritturatu in Aiacciu.
U pòpulu corsu a dumanda ;
l’iletti corsi (scelti cù tamanta maiurità) sò à favori ;
ùn ci hè bisognu di rifurmà a custituzioni par quissa…
… allora parchì u Statu Francesu ùn ci pirmetti micca
di giniralizà u insignamentu di u corsu ???
Più pricisamenti dumandemu :
- Di giniralizà i 3 ori d’insignamentu di u corsu à tutti i scoli di u sicundariu (da a sièsima à a tarminali).
- D’intigrà ‘ssi 3 ori in u zòcculu cumunu privistu in a riforma di i licea (a lingua corsa ùn hè una lingua strangera, devi essa una disciplina fundamintali com’è l’hè u francesu).
- D’assicurà una cuntinuità di i filieri bislingui da a scola materna à a tarminali, par chì u pianu di giniralizazioni di u bislinguìsimu prugrammatu duvintessi una rialità.
- Di furmà i prufissori di l’altri disciplini chè u corsu à a lingua corsa, urganizendu una furmazioni drentu à i stabilimenta.
- Di stimà i cunniscenzi acquistati da i prufissori di l’altri disciplini par vìa d’una abilitazioni in dui anni (un annu di tiurìa è un annu di pràtica).
- D’urganizà un sèguitu di l’abilitati par aiutalli in a so tacca.
- Di dà un cuifficienti di pesu à a lingua corsa à u basciliè
- Di mantena l’ufferta di u corsu è a pussibilità di passallu à u bascigliè, in l’Accademii altri chè a Còrsica (in Nizza, in Marseglia…) malgradu a riforma di u bascigliè.
- Di prugrammà a missa in piazza d’un cuncorsu ùnicu è bislinguu pà u primariu.
- D’urganizà ‘n i scoli primarii, una furmazioni à a lingua corsa pà tutti i parsunali, in più di i insignanti.
- Di rinfurzà i spirimintazioni immirsivi di u primariu in privisioni di a so giniralizazioni.
Sò affari ch’emu dumandatu tanti è più, frà altru di sittembri 2017, a briunàiami à nantu à i tetta di u Ritturatu ! Suddisfà ‘ssi rivindicazioni sarìa a più bedda manera pà u Statu Francesu di rispittà i so ingagiamenta inghjinnati da u pianu 2020, vutatu da l’Assamblea di Còrsica è ch’eddu ùn hà cuntistatu, ma à u cuntrariu sustinutu à traversu diffarenti cunvinzioni (tutti i scoli materni bislingui ; 40 % d’abilitati in u sicundariu…). Par avà mancu hè statu bonu à unuralli. A ramintàiami dighjà in i carrughja bastiacci di nuvembri 2017.
Peghju ! U Statu ci faci rinculà…
– ci hè a vulintà di dimustrà chì ci sarìani troppi prufissori di corsu impiigati à pettu à i bisogna, circhendu tutti l’anni di dà à i stabilimenta di menu in menu ori distinati à a lingua corsa ;
– ci hè una riali vulintà di culpabilizà i insignanti rindènduli rispunsèvuli di a a calata di l’iffittiva di i sculari inveci chì drentu à i stabilimenta ùn asisti una vera pulìtica par prumova u insignamentu di u corsu (si trova sempri una scusa par pirmetta à un ziteddu d’abandunà l’uzzioni di corsu o di parta da a filiera bislingua ; discorsu disprizzanti pà u corsu à discàpitu di l’altri lingui insignati…).
– si cerca à fà creda chì u insignanti di corsu ùn voli tantu travaddà è chì li piaci à essa in sottusirviziu !…
S’è no ùn riagimu micca, u prufissori di corsu finisciarà ancu par essa custrettu à insignà altri affari chè u corsu…
INNÒ ! U INSIGNANTI DI CORSU VOLI TRAVADDÀ QUANT’È L’ALTRI È FÀ LISTESSI ORI… MA TANDU, COM’È A LINGUA FRANCESA, A LINGUA CORSA ÙN DEVI PIÙ ESSA UNA UZZIONI !…
À u liceu, par vìa di a riforma ignizzata, u corsu farà parta da unu insignamentu di spicialità… Ancu assà ! Sì di nò avarìa fattu parti di l’uzzioni di siconda scelta… veni à dì ch’eddu sarìa statu più chè marginalizatu ! È po, ùn hè micca unu insignamentu di spicialità eddu stessu, faci parti di una spicialità ditta « Langues, littératures et cultures étrangères et régionales ». Veni à dì ch’eddu si ritrova in cuncurenza cù i lingui strangeri ! In fin’ di contu, u corsu hà mancatu pocu di sparì di i disciplini pruposti ma dopu à una « intarvinzioni » di a Rittrici (dopu à una muzioni di l’Assamblea di Còrsica ») hè duvintatu, com’è l’hè dighjà dipoi tanti anni, una sèmplicia uzzioni, chjamata oramai… spicialità !
Vurrìani fà creda u celi par padedda. Ancu assà chì u corsu fermi una uzzioni… Ma quì, prugressu ùn ci n’hè ! Inveci, ci pari chjaru chì u Statu Francesu hà piuttostu missu in piazza una stratigìa par distrughja u insignamentu di u corsu, allusinghènduci è ingannènduci !…
‘Ssa cumedia ùn hà troppu chè duratu ! AVÀ BASTA !
Chì i nosci iletti briunessi ancu eddi cù noscu : AVÀ BASTA !
Chì i nosci iletti si ramintèssini di u ghjuramentu à u scrittu di a « Ghjustificazioni di a Rivuluzioni di Còrsica » di u 1758…
Oghji, più chè mai, ci pari ghjustificata a rivolta !
Allora… AVÀ BASTA ! Ci voli à falla finita cù u corsu uzziunali…
AVÀ… BASTA !
Conférence Du Collectif « PARLEMU CORSU ! » 06/02/19 devant le rectorat d’Ajaccio
Le peuple corse le réclame ; Les élus corses (choisis par une écrasante majorité) y sont favorables ; Il n’y a pas besoin de réformer la constitution pour cela… …alors pourquoi l’Etat français contrarie la généralisation de l’enseignement du corse ??? Plus précisément nous exigeons :
- De généraliser 3 heures d’enseignement de langue corse dans toutes les classes et tous les niveaux du secondaire (de la sixième à la terminale).
- D’intégrer ces 3 heures dans le socle commun prévu par la réforme du lycée. La langue corse n’est pas une langue étrangère ; elle doit être considérée comme une discipline fondamentale au même titre que le français.
- D’assurer une continuité des filières bilingues de la maternelle à la terminale, pour que le plan programmé de généralisation du bilinguisme devienne une réalité.
- De former à la langue corse les professeurs des autres disciplines en organisant une formation à l’intérieur des établissements.
- De mesurer les connaissances acquises par ces enseignants des autres disciplines, par le biais d’une habilitation en 2 ans (un an de théorie et un an de pratique).
- D’organiser un suivi des habilités pour les soutenir dans le travail à effectuer devant les élèves.
- D’attribuer un coefficient conséquent à la langue corse pour le baccalauréat.
- De maintenir l’offre d’enseignement du corse ainsi que la possibilité de le passer dans les académies situées hors de Corse (à Nice, à Marseille) malgré la réforme du baccalauréat.
- De programmer la mise en place d’un concours unique bilingue pour le primaire.
- D’organiser, au sein des écoles primaires, une formation à la langue corse pour tous les personnels en plus du corps enseignant.
- De renforcer les expérimentations immersives du primaire en prévision de sa généralisation.
Ces demandes nous les avons déjà formulées plusieurs fois. En septembre 2017, nous les avons même réclamées, criées en grimpant sur le toit du rectorat ! En répondant positivement à ces revendications, l’Etat français respecterait enfin ses engagements induits par le plan 2020 voté par l’Assemblée de Corse et qu’il n’a pas contesté mais au contraire soutenu à travers différentes conventions (la totalité des écoles maternelles bilingues ; 40% de professeurs habilités dans le secondaire…). Il n’a pas, jusqu’à présent été capable de les honorer. Nous le rappelions déjà dans les rues de Bastia en novembre 2017.
Pire ! L’Etat nous fait aujourd’hui régresser !
- Sa volonté masquée est de faire croire que les professeurs de corse seraient en fait trop nombreux par rapport aux besoins, en cherchant chaque année à donner aux établissements de moins en moins d’heures destinées à la langue corse.
- L’objectif est aussi de culpabiliser les enseignants en les identifiant comme les responsables de la chute des effectifs des élèves, alors qu’en réalité, dans les établissements, il n’existe pas de véritable politique pour promouvoir l’enseignement du corse (il y a toujours une excuse pour permettre à un enfant d’abandonner l’option langue corse ou de quitter la filière bilingue ; les discours dépréciant le corse par rapport aux autres langues sont souvent utilisés…).
- L’administration cherche à faire croire que le professeur de corse ne veut pas beaucoup travailler et qu’il lui plait d’être en sous-service !… Si nous ne réagissons pas il va se retrouver contraint d’enseigner d’autres matières que le corse. Il faut refuser cet état de fait. Le professeur de corse veut travailler autant que tous les autres et faire ses heures ! Mais la langue corse, (à l’instar de la langue française) ne doit plus être une option !
- Au lycée, par le biais de la réforme, le corse sera donc désormais intégré dans un enseignement de spécialité Encore heureux ! Car si cela n’avait pas été le cas, il serait devenu une option de second choix ! Il aurait alors été plus que marginalisé ! Et encore, il n’est pas un enseignement de spécialité en soi : il fait parti d’une spécialité appelée « Langues, littératures, cultures étrangères et régionales. Il est donc en concurrence avec les langues étrangères !… De plus pour ne pas carrément disparaître des matières proposées directement aux élèves, il a fallu « l’intervention » si on peut dire de la rectrice après une prise de position (motion) de l’Assemblée de Corse. La réforme avait « oublié » les langues régionales. Mais attention ! Le corse, en fait, reste ce qu’il est depuis des années : une matière optionnelle désormais appelée…spécialité. Et par ailleurs, ce nouveau positionnement n’est même pas, contrairement aux apparences, un progrès ! Le corse en raison de la réforme du baccalauréat et de la fin des filières va se retrouver en concurrence avec les autres spécialités.
L’Etat veut nous faire prendre des vessies pour des lanternes. La réforme, ajoutée au contexte déjà présent dans les établissements et à la politique déjà appliquée, va aboutir à un recul sans précédent ! L’Etat français est en train de mettre en place une stratégie pour détruire l’enseignement du corse par des illusions et des duperies ! Cette comédie n’a que trop duré ! AVÀ BASTA ! Il faut que les élus le formulent fermement et disent aussi que cela suffit ! … que les syndicats s’en mêle également !… Il faut enfin que les élus au pouvoir se souviennent du serment qu’ils ont fait sur le document de la « Justification de la Révolution de Corse »de 1758… Aujourd’hui, plus que jamais, la révolte paraît se justifier ! Oui… vraiment AVÀ BASTA ! Il faut en finir avec le corse optionnel… AVÀ… BASTA !
23/01/19 : Dibàttitu in Corti, urganizatu da u CCU : “Intantu a Cuufficialità...”
Par purtà a boci di “Parlemu Corsu!” ci era Micheli Leccia : “Aspittemu unu impegnu più dinàmicu di a Cullittività” ; “Ùn màncani l’iniziativi privati, ci voli à sustènali è à rèndali più visìbuli” ; “frà altru, a traduzzioni (di filma è òpari littararii) devi essa rinfurzata” ; “u nosciu travaddu cù i fieri aspetta d’essa spartutu…” ; “Più chè mai ci voli à fà… è, à tempu, più chè mai ci voli à rivindicà… À PRESTU !!!”



23/09/18 : Prisenza di “PARLEMU CORSU !” à i “Virades de l’espoir”.
Dumènica u 23 di sittembri 2018
Prisenza di “PARLEMU CORSU !” à i “Virades de l’espoir” :


19/09/18 : Cuminicatu “Semu quì !”
“Semu quì !”
Pocu fà un licianu s’hè vistu ricusà a pussibilità di risponda in corsu à una chjama in una disciplina altra chè u corsu… Ùn si tratta d’incriminà tali o tali insignanti… Ùn si tratta di sapè sì a “corta” presa di parola zitiddesca traduci un veru attaccamentu à a lingua o solu una vulintà pruvucatrici… Si tratta di rializà di l’assurdità di l’affari è à tempu di a gravità di l’affari… Comu si pò ricusà à un ziteddu di Còrsica di signalà a so prisenza in… lingua corsa ?! Comu si pò ghjunghja à una tali situazioni dopu à tanti anni passati à didramatizà l’aspettu linguìsticu in a sucità corsa ? Comu si ni pò ghjunghja à ‘ssa situazioni dopu à tanti anni passati, è cù successu, à cunvincia chì a difesa di a lingua corsa era l’affari di tutti è ch’edda ùn fussi più cunflittuali ?...
‘Ssa situazioni, a dimu senza nisciunu dùpitu, hè u risultatu d’una pulìtica di u Statu francesu riliata da pulìtichi isulani arcàichi… Hè u fruttu d’una vulintà di u Statu francesu di pulitizà a lingua corsa ! Iè, u Statu pulitizeghja a prublimàtica di a lingua corsa, quand’eddu ricusa di piddà in contu i mubilizazioni pupulari à prò di ‘ssa lingua, quand’eddu ricusa di piddà in contu i brami spressi à traversu vota dimucràtichi… Ricusendu d’offra avanzati pà a lingua corsa, u Statu francesu si laca cumandà da a so idiulugìa unifurmizatrici è nigatrici di a divarsità culturali.
A dicìami di ghjunghju scorsu, dopu à una azzioni simbòlica in i ciardina di a Prifittura : u Statu francesu nega un fattu dimucràticu è ci voli ancu fà rinculà. A so inchjuccàghjina hà rinvivitu vechji discorsa ch’è no cridìami spariti, chì ci spiègani quantu hè priculosu è riduttori par un ziteddu d’imparà u corsu… Arasìa chì i linguìstichi ani prestu fattu di cuntradì. Discorsa d’ignuranti chì in una sucità appaciata ùn irribumbàiani più… Ma oramai, cù unu Statu chì s’attacca à culpabilizà i prufissori s’eddi càlani l’iffittiva in corsu, cù unu Statu chì laca pinsà ch’eddi sò dighjà spesi troppi solda pà u corsu, cù unu Statu chì tutti l’anni pugna di chjuda i posta à u CAPES di corsu è chì si moscia incapaci di crià una agrigazioni spìcifica da rinnuvà d’un annu à l’altru, cù unu Statu chì ricusa di furmà in u sicundariu i insignanti di l’altri disciplini chè u corsu, chì si sbroglia par chì certi scoli bislingui di u primariu si ritruvèssini senza insignanti capaci d’imparà u corsu… Comu stunassi ch’edda sighi rimpruvarata à un ziteddu di risponda in corsu à l’ivucazioni di u so nomu ? Comu stunassi di ‘ssu cumpurtamentu quandu si senti unu Statu chì faci una ghjirarchìa di i lingui… Chì più chè mai faci capì ch’edda asisti una lingua alta (u francesu) è una lingua bassa (u corsu)…
U discorsu di u Statu hè mal’ sanu è in cuntradizzioni cù u nosciu :
Briunemu ad alta boci
Iè ma senza agrissività
Ch’ùn ci hè lingua sopra à l’altra
Chì tutti sò à parità
Pà u corsu è u francesu
Dimu : Cuufficialità !
Ma chì vuleti ? Ci chjameti à u cunflittu ? È ch’emu da risponda à a voscia chjama ? Ci emu da alzà da sopra è risponda ch’è no, prisenti ùn semu par ‘ssu gènaru d’affari…
È puri, sapemu dinò ch’ùn si pò discorra cù i intullarenti… Cù u culunialìsimu ùn si discorri ma si cumbatti è… si sterpa !
Tandu, hè par quissa chì s’è vo ci chjameti… rispundimu… SEMU QUÌ !
Cullittivu “Parlemu Corsu !” 19/09/18
04/08/18 : Discorsa in corsu di "Parlemu Corsu !" à l'apartura di a Fiera in a Filitosa
“Parlemu Corsu!” à a Fiera di Filitosa
“Parlemu Corsu!” hà 11 anni d’asistenza. 11 di prisenza attiva ch’edda sighi à u niveddu rivindicativu o à traversu azzioni cuncreti par prumova l’usu di u corsu in tutta a sucità isulana. Semu quì parechj à riprisintallu.
A noscia spirienzia à traversu parechji manifistazioni è più particularamenti parechji fieri ci hà pirmissu di sbuccà à nantu à l’ilaburazioni d’una càrtula spìcifica pà i fieri indu’ sò stati imaginati suluzioni par cursizà u più pussìbuli un campu di fiera. ‘Ssa càrtula hè stata dopu signata da a FFRAAC è da a CdC. Comu a so Prisidenti hà pussutu dilla a Fidirazioni di i Fieri s’ingagia à rializà i diffarenti punta di a càrtula è a Cullittività s’ingagia à sustènala in a so dimarchja cù un aiutu finanziariu o tècnicu. ‘Ssu aiutu di a Cullittività devi cunducia à furmà à a pratica di a lingua i membra urganizatori d’una fiera o l’animatori chì pàrlani à u micrò è cètari è cètari…
1. Tandu chì ci faci “Parlemu Corsu!” in Filitosa ?
Ci semu par fà di ‘ssa fiera un asempiu, par sicundà l’urganizatori di a fiera è aiutalli à metta in piazza l’arnesi d’un veru bislinguìsimu è muscià à tutti ch’eddu hè pussibili, di manera sèmplicia, di ripiddà i punta privisti drentu à cartula :
L’urganizatori ani fattu da par eddi affissa è u prugrammu bislingui. Tocca à no:
– a signalètica corsa di i stand.
– a signalètica corsa d’òrdini ginirali par avvià u pùblicu à nantu à u campu di fiera.
– i presi di paroli in corsu à l’apartura è fendu usu di u micrò di u stand d’animazioni.
– di cuntribuì à a rializazioni di 6 attella (cù u tarraghju, u cultiddaghju, a spurtaghja, i cucinari è u Parcu Naturali), cù dimustrazioni artigianali in lingua corsa, accumpagnati da a distribuzioni d’un fugliettu bislinguu par fanni u riassuntu.
– l’animazioni pà i ziteddi cù animatori ch’ùn pàrlani chè corsu.
– in fini, a rializazioni d’un ghjocu interattivu cù u pùblicu. Ùn ci hè quì ublicazioni di ripiddà ‘ssu tippu di quistiunariu in tutti i fieri ma hè sempri un arricchimentu chì di sicuru accresci a prisenza di u corsu.
Iè, u corsu vulemu ch’eddu sighi unniprisenti in u campu di fiera. Intantu, hè nicissariu par cumpinsà l’ucianu di lingua francesa chì ci annega tutti i ghjorna. Par ghjunghja à un iquilìbriu ci hè bisognu di ficcà u corsu in inghji locu. Cussì semu sicuri chì u pùblicu prisenti vidarà è sintarà a lingua corsa ! Spiremu tandu ch’eddu si ni vultarà in casa cù a cunvinzioni chì u corsu cunnosci una vera dinàmica in u so usu è chì à eddu dinò li tocca à participacci !
Di a Fiera di Filitosa vulemu dunqua fà un mudellu, veni à dì una fiera chì avarà talmenti adupratu u corsu è cù successu, chì dopu, par tutti l’altri fieri, bastarà à ripruducia ciò chì quì sarà statu fattu. Ben intesu, in l’altri fieri u Cullittivu lacarà a piazza à a FFRAAC è à a Cullittività di Còrsica chì si sò ingagiati à giniralizà l’uparazioni.
2. Vincia l’ùltimi timori à aduprà u corsu com’è l’altri lingui
Al di là di i rializazioni cuncreti (signalètica, presi di paroli o animazioni), semu quì dinò par cuntinuà à travaddà i cuscenzi… Non solu l’usu di u corsu ùn hè cuntraditoriu cù u sviluppu icunòmicu è mancu à pena cù a staghjoni turìstica ma in più pò essa unu strumentu d’alta attrattività !
Di prima abordu, una fiera vultata versu u turìsimu ùn hè a fiera a più apprupriata par prumova l’usu di u corsu, ma ghjustu à puntu hè una sfida è in fin’ di contu, in ‘ssu gènaru di fiera a prisenza di u corsu hè indispinsèvuli è pirtinenti :
– hè indispinsèvuli par cuntribuì à muscià chì u pruduttu vindutu hè da veru u fruttu di ‘ssa tarra di Còrsica, u fruttu d’un tarritoriu, d’unu rughjonu in particulari.
– Hè pirtinenti par spaisà ancu di più i turisti chì sò in brama di diffarenza è di sputichezza.
– hè indispinsèvuli è pirtinenti dunqua par muscià chì u corsu ùn hè ubligaturiamenti assuciatu à una vita d’inguernu è à timàtichi chì sò ividenti in u capu di l’aienti (com’è l’attività pastureccia par asempiu).
Troppu suventi, ancu avà, parsoni chì sò cunvinti di fà pà u bè di a lingua corsa, ùn ani da avè u riflessu di metta u corsu in davanti ma piuttostu u francesu… cù u timori incuscenti d’ùn essa capitu, cù u timori di perda un valori icunòmicu…
Parchì fà bislinguu un affissu ? S’eddu hè di qualità l’ivinimentu, inghjunu si sbrugliarà par capì a infurmazioni ricerca sì l’affissu hè solu in corsu !
Parchì scriva più chjucu u corsu chè u francesu in un prugrammu, in una signalètica, in un currieri… Hè u corsu chì hà bisognu d’essa sustinutu è dunqua hè u corsu chì mireta d’essa missu in davanti !
Par cuncluda…
Iè u corsu pò viaghjà cù u turìsimu ! Pò viaghjà cù tutti l’attività icunumichi !
S’e no vulemu chì u corsu sighi com’è tutti l’altri lingui, hè sigura chì u corsu ùn devi essa solu par adrizzassi à i corsi… Com’è tutti l’altri lingui, u corsu sprimi u pinsamentu d’un pòpulu, hè a lingua d’un pòpulu fieru di a so idantità è prontu à accodda à l’altri !
In neru : Dumenicu Delporto
In irrosu : Dumenica Colonna
04/08/18 : "Parlemu Corsu !" à a Fiera di Filitosa
U Cullittivu “Parlemu Corsu !” chì dipoi 2007 si batti pà a cuufficialità è pà a custruzzioni d’una sucità bislingua sarà prisenti à a Fiera di Filitosa. Parechji di i so pruposti sò stati ripresi da l’astituzioni. Frà altru “Parlemu Corsu !” hà ilaburatu una càrtula spicìfica par cursizà tuttu un campu di fiera. In Filitosa si tratta di fà un asempiu indu’ sarani ancu ufferti à u pùblicu animazioni par interagì cun eddu. In l’altri fieri u Cullittivu lacarà a piazza à a FFRAAC è à a Cullittività di Còrsica chì si sò ingagiati à giniralizà l’uparazioni.
Cuncritamenti, comu saremu prisenti ?
- Cù intarvinzioni in corsu à l’apartura di a fiera
- Cù a rializazioni di più di 30 panedda di signalètica ginirali
- Cù fisci maiori in lingua corsa in i 73 stand di l’artigiani
- Cù un ghjocu interattivu cù u pùblicu
- Cù una cuntribuzioni par fà rializà 6 attella in lingua corsa :
- Tarraghju (Jean-Claude Mondoloni)
- Cultiddaghju (Alexandre Musso)
- Spurtaghja (Natalina Figarella)
- Cucina (Vincent Tabarani)
- Cucina (Rosa Pagnien Benedetti)
- Parcu (Jérôme Franchi)
- Cù animazioni pà i ziteddi
- Cù presi di paroli in corsu numarosi à u micrò

















