04/03/10 : “Parlemu Corsu !” in Brussela

[ultimate_spacer height="80"]

Prugrammu di a Cunfarenza*

1a parti : I lingui senza Statu (u statutu di i lingui cuufficiali  in l’astituzioni aurupei).

🡪 l’asempiu di u catalanu, lingua ufficiali in Ispagna, ma micca à l’Auropa…

2a parti : I lingui minuritarii drentu à i Stata menbri.

🡪 da u corsu, minaciatu di sparizioni à u galesu, lingua rinvivita…

3a parti : Prutteghja a divirsità linguìstica contru à i formi d’upprissioni.

🡪 l’asempiu di l’ungresu parlatu in Sluvacchìa… 

* cunfarenza à l’iniziativa i u gruppu ALA (Allianza Lìbara Aurupea). I so iletti èrani incaricati di dà una invitazioni à calchissìa di i so loca. Pà a Còrsica, François Alfonsi, frà altri, hà cuminicatu u nomu di u cullittivu.

A vulintà di i diputati di l’ALA hè d’uttena u votu d’una risuluzioni à prò di a divirsità linguìstica

Parlemu Corsu ! (Micheli Leccia) in u pùblicu di a cunfarenza.

[ultimate_spacer height="15"]

Parlemu Corsu ! (Micheli Leccia) in u pùblicu di a cunfarenza.

[ultimate_spacer height="15"]

Da a manca à a dritta : François Alfonsi (diputatu corsu di l’ALA), Micheli Leccia (Parlemu Corsu !), Alain Di Meglio (Univirsità di Còrsica).

[ultimate_spacer height="15"]

Da a manca à a dritta : Tangui Louarn (rispunsèvuli di l’Uffiziu di a lingua brittona), Jill Evans (diputata aurupea di u Paesu Gallesu è prisidenti di u gruppu ALA), Micheli Leccia (prisidenti di u cullittivu Parlemu Corsu !), David Grosclaude (anzianu direttori di l’Astitutu di i Studia Uccitani).


u 24 d'uttrovi 2009 : Lèttara par Carcassò

                                 

                                BAYONNE                                                                                                      CARCASSONNE

 

 

CORSE,  le 24 octobre 2009

         A nos amis occitans, catalans, basques, bretons, alsaciens et d’outre-mer.

Nous ne sommes pas aujourd’hui, ici, avec vous, mais nous voulions depuis la Corse vous dire que votre combat est aussi le nôtre.

La petite avancée constitutionnelle obtenue en 2008  nous le savons est insuffisante. La loi promise dans la foulée semble pour le moment enterrée. Le nouveau ministre de la culture est, à l’évidence, peu intéressé par le devenir des langues régionales.

Face aux résistances qui perdurent, la solidarité qui nous lie, nous tous, pratiquants de langues dîtes minoritaires, est une force.

En Corse, nous connaissons certes une situation particulière et un statut spécifique. L’Assemblée de Corse a voté en 2007 un plan de développement du bilinguisme. On nous promet des maternelles entièrement bilingues en 2013, une éducation primaire et secondaire publique (jusqu’au bac !) entièrement bilingue  d’ici 2025 !

Mais comment y croire alors que les moyens ne suivent pas ?! Que les enseignants dans leur majorité ne parlent pas corse, qu’on ne les y forme pas ?!

En fait ces mesures  ne sont viables que si toute la société est concernée par le développement progressif mais réel du bilinguisme :

Il faut commencer la scolarité par un enseignement en immersion.

Il faut un plan de formation pour toute la population dans tous les secteurs et dans toutes les entreprises publiques et privées.

Il faut une présence massive de la langue dans les medias.

La politique annoncée n’aura de sens que si elle est appliquée. Elle exige bien sûr des moyens considérables.

Oui, sauver nos langues à un prix ! Oui, il y a urgence !

La société bilingue que nous souhaitons, que vous souhaitez, passera aussi par une  véritable réforme constitutionnelle et la France devra enfin accepter de ratifier dans son intégralité la charte des langues minoritaires.

Nous nous battons pour l’officialisation de notre langue. Avec vous, nous demandons une loi cadre. Nous la considérons comme une étape pour renforcer le travail que nous accomplissons tous sur le terrain. Un travail qui s’inscrit dans la durée.

Le « Collectif Parlemu Corsu ! », pour le bilinguisme et pour l’officialisation !

Avviva i nosci lingui ! Et que vivent nos langues !

‘Ssu cuminicatu hè statu lettu in Carcassò, da unu riprisintanti di u muvimentu chì adunisci i lingui minuritarii.


fin' di maghju 2009 : Parchì semu cuddati in Parici ?

Parchì semu cuddati in Parici ?

 1. Di maghju 08.

a) In privisioni di a rivisioni di a custituzioni.

Emu scontru i diputati (aduniti à l’iniziativa di Marc Lefure, vici prisidenti di l’Assamblea Naziunali francesa) favurèvuli à un cambiamentu di a custituzioni à prò di i lingui minuritarii. Cù l’altri lingui minuritarii emu custituitu un gruppu di prissioni par fà cambià i mintalità. Semu cuscenti ch’eddu sarà duru ma ùn costa nudda di fà senta a so boci parchì travadda i cuscenzi.

b) Chì vulìami ?

Una riforma à bastanza forti par uttena unu statutu ligali pà i lingui rigiunali è a ratificazioni di a Càrtula di i lingui minuritarii. Dunqua una mudificazioni di l’artìculu 2 di a custituzioni. Finalamenti i diputati prupònini a mudificazioni di l’artìculu 1.

c) Ciò chì hè statu datu.

Una mudificazioni di l’artìculu 75-1 rilativu à i cullittività lucali : oramai « les langue régionales appartiennent au patrimoine de la France » : hè solu un prima passu par no, ma una vera rivuluzioni par l’astituzioni in Francia, a prova n’hè a riazzioni òstili di l’accadimizziani francesi.

 

« L’irriduttìbuli »  accadimizziani : Ch’ani dittu ?

Si sò upposti à a scrizzioni di i lingui rigiunali in l’artìculu 1 di a custituzioni, parchì tandu u francesu un affaccarìa com’è lingua di a rìpublica, chè dopu, veni à dì in l’artìculu 2. Di manera sulenna, cunsidarèghjani chì l’affaccata di i lingui rigiunali in la custituzioni metti in prìculu a sparghjera è u splindori di u francesu. Par eddi, u drittu di i dritti (veni à dì a custituzioni) devi essa risirvata à a lingua francesa.

  1. Di maghju 09.

a) In privisioni di u prugettu di leci à nantu à i lingui minuritarii

In a cuntinuità di a riforma di a custituzioni, un prugettu di leci hè statu annunciatu da u guvernu. Cù i riprisintenti di l’altri lingui minuritarii, pinsemu ch’una leci hè a sèguita lògica s’è no vulemu una ricunniscenza ufficiali è ifficaci pà i lingui. Prublemu : u statu a s’allonga... Tandu emu scontru dinò in Parici, i diputati à favori d’un cambiamentu pà i lingui par ch’eddi fèssini prissioni à nantu à u guvernu o ch’eddi fèssini da par eddi una pruposta di leci. Intantu, cuntinueghja d’avanzà u cambiamentu di i mintalità postu chì avà, l’Assamblea di i Rigioni di Francia s’hè prununciata à favori d’unu statutu pà i lingui minuritarii è dumanda a ratificazioni di a Càrtula di i lingui minuritarii.

b) Chì sarìa ‘ssa leci ?

Circhemu di fà chì ‘ssa leci uffrissi una ricunniscenza à i lingui rigiunali, par cunfirmà l’acquisti è giniralizà l’avanzati i più maiori d’inghji rigioni (com’è u insignamentu par immirsioni par asempiu…)

c) Chì ci voli à spirà ?

U guvernu ùn hè prissatu è u cuntinutu di a leci risica d’essa di pocu impurtenza. Tandu crisciarà u scartu da mezu à quiddi chì sò par l’immubilìsimu è quiddi chì sò pà u cambiamentu (pupulazioni, associa, cullittiva o iletti rigiunali...) è crisciarà u scartu da mezu à a Francia  è l’altri paesa aurupiani.

 

 

Par cuncluda :

Ùn hè fàcciuli d’uttena unu statutu pà i lingui rigiunali. Ma ci ficchemu in i dibàttiti chì cuncèrnini ‘ssi lingui par fà avanzà i mintalità è strappà sempri calcusedda : ciò ch’hè presu hè presu.

A noscia dimarchja, edda cresci, è sì dumani fèrmani partìghjani di l’immubilìsmu, cuntemu bè d’impona, à un mumentu datu, u nosciu pinsamentu par vìa d’una mossa pupulara maiori.


u 27 di ghjunghju 2009 : ghjurnata "Lingua, Rock è Mudirnità" in Portivechju.

Cuncertu di sustenu à u Cullittivu, cù "Pierre Gambini", "L'Altru Latu" è "Noi".


21/04/08 : A lista di fidirazioni è cullittiva aduniti pà a difesa di I lingui minuritarii

I cusignatarii, riprisintanti di i lingui minuritarii

 

  1. Alzassiani : l’associu « Culture et Bilinguisme » d'Alsace et de Moselle. Contattu : René Schickele-Gesellschaft.
  1. Baschi : a cunfidirazioni « Euskal Konfederazioa » chì adunisci 50 associa è fidirazioni chì agìscini pà a lingua basca in tutti i duminia : insignamentu, media, cultura… Contattu : Sébastien Castet.
  1. Britoni : u « Conseil Culturel de Bretagne ». Contattu : Patrick Malrieu.
  1. Catalani : a fidirazioni « La Federació d’entitats » chì adunisci l’associa di prumuzioni di a lingua è di a cultura catalana. Cuntattu : Kermelo Sainz de la Meza Arrola.

 

  1. Corsi : u cullittivu « Parlemu Corsu » chì adunisci i parsoni di a sucità civili corsa chì agìscini pà a prumuzioni di a lingua corsa. Contattu : Micheli Leccia.

 

  1. Riiniunesi : l’associu « AECCR » (Association des Enseignants Certifiés de Créole de la Réunion).
  1. Uccitani : u Cullittivu « Anem Òc ! » chì adunisci parechji associa di difesa è di lingua uccitana, di u mezu insignanti, di a ghjuvantù… : Institut d'Estudis Occitans (IEO), Felibrige, Confédération des écoles Calandreta,  Fédération des Enseignants de Langue et Culture d'Oc, Oc-bi, Conselh de la Joventut d'Oc. Cuntattu : David Grosclaude  (président de l’IEO et cuntattu pà u insembu di i lingui minuritarii : 06 83 01 19 37).


u 1a di dicembri 2007 : "stonda corsa" in Portivechju ("chì fà pà a lingua?").

"corse-matin", u 22 di nuvembri 2007.                           "corse-matin", u 6 di dicembri 2007.

l’11 d’uttrovi 2007 : a lèttara à u rittori dopu à a pulèmica di "l’école annexe" d’Aiacciu.

Monsieur le Recteur,
Nous avons appris avec stupéfaction, ce qui se passait à l’école annexe d’Ajaccio. Nous savons aussi que l’Inspecteur d’Académie de la Corse du Sud a réagi rapidement et de manière négative à la demande groupée de plusieurs parents d’élèves de ne pas voir leurs enfants suivre un enseignement en langue corse.
Pour autant, cette affaire, qu’elle se déroule ou pas sur fonds d’élections de parents d’élèves, nous inquiète. Elle nous replonge vingt ans en arrière. Elle témoigne, selon nous, d’un rejet de la culture corse. Le mot de tentation communautariste n’est pas trop fort pour qualifier l’attitude de ces parents d’élèves. Le risque d’effet « boule de neige » méritait, comme vos services l’ont fait, un rappel public du droit.
Enfin, cette initiative est d’autant plus « malheureuse » qu’elle intervient alors que le plan de la Collectivité Territoriale de Corse pour le développement de la langue corse a été adopté de manière unanime par tous les élus. Ceci prouve bien que le conflit idéologique à propos de la langue corse est enfin dépassé.
Nous voulons croire que cette affaire est et restera isolée et qu’elle n’a pas été orchestrée. Rien ne serait plus désolant, en effet, qu’elle serve de prétexte à retarder la mise en place de la généralisation du bilinguisme programmée dans le primaire. Si cela s’avérait être le cas, nous serons là pour le dénoncer publiquement
Nous sommes persuadés que vous comprenez le souci qui est le nôtre, et, npus vous prions de croire en l’expression de notre meilleure considération.

u 26 di sittembri 2007 : cuminicatu dopu à u scontru cù u Prima Ministru.

Cullittivu  "Parlemu corsu !", u 26 di sittembri 2007.

U Cullittivu « Parlemu Corsu ! » hè primurosu d’agiscia par fà campà a lingua corsa. U meddu par quissa hè di fanni usu u più pussìbuli. Tocca à inghjunu à fà a so parti ; hè u missagiu ch’è no vulemu purtà è spiremu di riescia à trasmetta a noscia fedi in ‘ssu duminiu. Di sicuru a vuluntà pupulara ùn pò fà tuttu è emu bisognu d’un aiutu forti da i puderi pùblichi. Era u sensu di i dumandi ch’emu fattu quand’è no ci semu ritrovi di pettu à u Prima Ministru.
U scontru cù u Prima Ministru
Vènnari u 21 di sittembri, u cullittivu « Parlemu Corsu ! » hà scontru u Prima Ministru François Fillon. Era affaccatu in Còrsica par stà à senta parechji attori di a sucità isulana. Quand’eddu hà vistu l’attori culturali hè statu par no l’uccasioni di ramintà quant’è no ghjudichemu nicissariu d’offra unu statutu di lingua ufficiali à a lingua corsa.
Ci n’hè bisognu di ‘ssu statutu par fà un travaddu à nantu à i cuscenzi, valurizendu a lingua corsa. Durenti à un tempu troppu impurtanti hè statu imparatu à i corsi chì a so lingua era senza valori è ch’edda riprisintaia unu inciampu par irriescia in a vita, calcosa à pruscrì dunqua. D’unu statutu pà a lingua, ci n’hè bisognu dinò parchì hè indispinsèvuli par uttena i meza d’una pulìtica linguìstica ambiziosa. Si tratta di ghjunghja à una sucità bislingua. Par quissa femu 16 pruposti. Una chì ci pari impurtanti hè d’assicurà una furmazioni cunsiquenti ubligatoria par tutti i parsunali di tutti i impresi di l’ìsula. Hè ciò ch’è no avemu dittu à u Prima Ministru.
L’avemu parlatu dinò d’insignamentu tistimuniendu chì u bislinguìsimu annunciatu in i scoli hè beddu suventi una illusioni. Timimu allora chì u pianu di a CTC chì s’addrizza à a sucità sana sana, ùn fussi ancu eddu chè una illusioni intratinendu u sìntimu chì calcosa hè fattu pà a lingua. Appughjassi à nantu à u vuluntariatu di l’aienti ùn basta micca, ci voli à passà à l’ubligazioni, ancu for’ di scola. Intantu, ricunniscimu chì i mutivazioni di l’iletti corsi sò novi è più pusitivi chè nanzi. Emu fattu dinò u custatu, à l’uccasioni di u scontru di u ministru, chì i nosci iletti ani accittatu di senta dì chì à una èpica tantu luntanu, tuttu era fattu par minurà a lingua corsa. Prova ch’eddi càmbiani i so mintalità, ma li tocca quantunqua à fà ancu di più sforza s’eddi vòlini pirmetta à u corsu di campà par di veru.
Stondi corsi
Al di là di ciò ch’è no pudemu dumandà à l’iletti, pinsemu chì tocca à inghjunu di fà a so parti par cuntribuì à una vera rinnàscita di u corsu. Hè par quissa ch’è no avemu imaginatu di rializà « Stondi Corsi » à nantu à l’ìsula. Ripiddemu quì u cuncettu ilaburatu à a bibbiuttecca di Santa Lucìa di Portivechju in u 2003. Sò mumenta privilighjati indu’ a sola lingua par isprìmasi hè u corsu. Cuntemu di principià di nuvembri cù a spirenza di fanni parechji à parta da l’annu 2008. Vultaremu tandu à nantu à ‘ssa nuzioni par ispiigalla di più.
Par compia tinimu à annuncià chì da quì à trè sittimani à u più avaremu un situ internet (u so addrizzu sarà www.parlemucorsu.com). L’aienti ci pudarani truvà infurmazioni à nantu à a noscia dimarchja è ci pudarani ancu signà a pitizioni ch’emu lampatu pà a difesa di a lingua corsa.
À tutti, dimu à prestu ! È « ch’edda campi a noscia lingua ! »

Cuntattu
Email

cuntattu@parlemucorsu.corsica

Tilèfunu

06 78 65 20 72

Sustenu
Fà una dunazioni incù Paypal
Conception | vignaro.li