Intirvista in u misincu "Corsica", inclusa in u cartulari à nantu à a lingua corsa

                                    Cartulari à nantu a lingua, Pierre Negrel, "Corsica", frivaghju 2008.

U 26 di ghjinnaghju 2008 : "Stonda corsa" in Patrimoniu. Resucontu

In a sala di a mirìa di Patrimoniu s’èrani aduniti guasgi 80 parsoni : i vinaghjoli di u circondu, in attività o à a ritirata, tutti cuntenti d’essa vinuti par isprìmasi à nantu à u so mistieru è dinò l’abitanti di u locu è ancu d’al di là (di Bastia, di a Castagniccia, di u Niolu, di Portivechju…).
Par cumincià Micheli Leccia hà prisintatu à l’accorta a dimarchja di u Cullittivu, ramintendu u so principu fundatori : d’una parti fà dumandi pricisi à u Statu è à i Cullittività par uttena i misuri nicissarii par salvà a lingua corsa è ghjunghja à un veru bislinguìsimu in a sucità, è d’una antra parti fà a dimustrazioni chì a pupulazioni adirisci è participeghja à ‘ssa impresa. Hè un travaddonu è i « stondi » ni fàcini parti. Hè Dumènica Martinetti Gazaniol, dirittrici di a bibbiutecca di Santa Lucìa di Portivechju, chì hè à l’urìcini di ‘ssu cuncettu. Tandu hà spiigatu ciò ch’eddu era : l’aienti invitati pà a « stonda » pàrlani à nantu à u tema sceltu è solu in corsu (Hè a règula Santa è Sacra !). Hà dumandatu dinò à quiddi prisenti di rifletta à d’altri idei chì pudarìani incuraghjì à a pratica di u corsu è di scrìvali dopu à nantu à un quaternu.
Ghjuvan’ Battisti Arena, ghjòvanu vignaghjolu di Patrimoniu è membru di u Cullittivu era incaricatu d’animà u dibàttitu, dendu a parola à l’uni è l’altri è vighjendu à ciò chì u francesu ùn s’affacchessi micca in a discursata. I più anziani (Nunziu Olmetta, i Giovanetti bapu è fiddolu, Dumè, Simon, Pierre Louis …) ani parlatu i prima, par ispiigà di manera mori tènnica com’eddi facìani par travaddà a vigna intali à l’anni sissanta. L’aienti prisenti si sò avvisti tandu quantu era riccu u vucabularu di a lingua corsa par trattà di i diffarenti maneri di fà a putera o par ispiigà u travaddu in leia cù a luna… Parechji parsoni in l’asistenza chì t’ani calza in u so ortu, ani prufittatu di l’uccasioni par fà uni pochi di dumandi à i vinaghjoli sperti. Ma nanzi à tuttu, èrani cuntenti di pudè sprìmasi in lingua corsa à nantu à un tal sughjettu. Dopu s’hè parlatu di u rolu di i cunfraterni in a prufissioni cù a participazioni di Jean-Louis Santa Maria è di Christian Andreani. Ani ivucatu allora a criazioni di Patrimoniu cù a ligenda di San Martinu è ci ani datu spiigazioni à nantu à a scelta di i culora pà u vistitu di i cunfratedda (u verdu pà a vigna, u rossu pà u vinu è pà a cinta tradiziunali corsa). U sughjettu hè duvintatu più icunòmicu quandu u pùblicu hà vulsutu sapè ciò chì oghji faci a rinumata di i vina patrimuninchi è ancu isulani. I vignaghjoli ani rispostu tandu ch’eddu era a so unità, ma dinò di sicuru a qualità di i vigni par vìa di a giulugìa è di u soli è po ancu a so fidezza à pràtichi anziani di cultura... Par compia a discursata hà purtatu à nantu à i vindemii è à nantu à u rolu impurtanti in i tempa ch’eddi avìani i donni à ‘ssu uccasioni quì. Vindemii chì oghji si fàcini più à bona ora chè nanzi.
Par cuncluda si pò ritena chì tutti quiddi prisenti sò stati cuntenti di pudè participà à un dibàttitu cussì riccu in lingua corsa. Èrani quì par tistimunià di a so vodda di veda l’usu di u corsu sviluppassi è duvintà una pràtica cumuna in a sucità. Intornu à un bichjeri di vinu uffertu da i vinaghjoli l’aienti ani cuntinuatu à parlà, chjachjarendu cù i membri di l’associu « A Capella » criatu da pocu in Patrimoniu. ‘Ssi parsoni s’èrani affaccati numarosi è pènsani ancu eddi di rializà una « stonda » tutti i dui mesa.
U Cullittivu « Parlemu corsu ! » cuntinueghja à suminà daretu ad eddu è ci ni raligremu tutti !

U 1a di dicembri 2007 : "Stonda Corsa" in Portivechju ("chì fà pà a lingua?")

"corse-matin", u 22 di nuvembri 2007.                           "corse-matin", u 6 di dicembri 2007.

A lèttara à u rittori dopu à a pulèmica di "l’école annexe" d’Aiacciu

Monsieur le Recteur,
Nous avons appris avec stupéfaction, ce qui se passait à l’école annexe d’Ajaccio. Nous savons aussi que l’Inspecteur d’Académie de la Corse du Sud a réagi rapidement et de manière négative à la demande groupée de plusieurs parents d’élèves de ne pas voir leurs enfants suivre un enseignement en langue corse.
Pour autant, cette affaire, qu’elle se déroule ou pas sur fonds d’élections de parents d’élèves, nous inquiète. Elle nous replonge vingt ans en arrière. Elle témoigne, selon nous, d’un rejet de la culture corse. Le mot de tentation communautariste n’est pas trop fort pour qualifier l’attitude de ces parents d’élèves. Le risque d’effet « boule de neige » méritait, comme vos services l’ont fait, un rappel public du droit.
Enfin, cette initiative est d’autant plus « malheureuse » qu’elle intervient alors que le plan de la Collectivité Territoriale de Corse pour le développement de la langue corse a été adopté de manière unanime par tous les élus. Ceci prouve bien que le conflit idéologique à propos de la langue corse est enfin dépassé.
Nous voulons croire que cette affaire est et restera isolée et qu’elle n’a pas été orchestrée. Rien ne serait plus désolant, en effet, qu’elle serve de prétexte à retarder la mise en place de la généralisation du bilinguisme programmée dans le primaire. Si cela s’avérait être le cas, nous serons là pour le dénoncer publiquement
Nous sommes persuadés que vous comprenez le souci qui est le nôtre, et, npus vous prions de croire en l’expression de notre meilleure considération.

u 26 di sittembri 2007 : cuminicatu dopu à u scontru cù u Prima Ministru.

Cullittivu  "Parlemu corsu !", u 26 di sittembri 2007.

U Cullittivu « Parlemu Corsu ! » hè primurosu d’agiscia par fà campà a lingua corsa. U meddu par quissa hè di fanni usu u più pussìbuli. Tocca à inghjunu à fà a so parti ; hè u missagiu ch’è no vulemu purtà è spiremu di riescia à trasmetta a noscia fedi in ‘ssu duminiu. Di sicuru a vuluntà pupulara ùn pò fà tuttu è emu bisognu d’un aiutu forti da i puderi pùblichi. Era u sensu di i dumandi ch’emu fattu quand’è no ci semu ritrovi di pettu à u Prima Ministru.
U scontru cù u Prima Ministru
Vènnari u 21 di sittembri, u cullittivu « Parlemu Corsu ! » hà scontru u Prima Ministru François Fillon. Era affaccatu in Còrsica par stà à senta parechji attori di a sucità isulana. Quand’eddu hà vistu l’attori culturali hè statu par no l’uccasioni di ramintà quant’è no ghjudichemu nicissariu d’offra unu statutu di lingua ufficiali à a lingua corsa.
Ci n’hè bisognu di ‘ssu statutu par fà un travaddu à nantu à i cuscenzi, valurizendu a lingua corsa. Durenti à un tempu troppu impurtanti hè statu imparatu à i corsi chì a so lingua era senza valori è ch’edda riprisintaia unu inciampu par irriescia in a vita, calcosa à pruscrì dunqua. D’unu statutu pà a lingua, ci n’hè bisognu dinò parchì hè indispinsèvuli par uttena i meza d’una pulìtica linguìstica ambiziosa. Si tratta di ghjunghja à una sucità bislingua. Par quissa femu 16 pruposti. Una chì ci pari impurtanti hè d’assicurà una furmazioni cunsiquenti ubligatoria par tutti i parsunali di tutti i impresi di l’ìsula. Hè ciò ch’è no avemu dittu à u Prima Ministru.
L’avemu parlatu dinò d’insignamentu tistimuniendu chì u bislinguìsimu annunciatu in i scoli hè beddu suventi una illusioni. Timimu allora chì u pianu di a CTC chì s’addrizza à a sucità sana sana, ùn fussi ancu eddu chè una illusioni intratinendu u sìntimu chì calcosa hè fattu pà a lingua. Appughjassi à nantu à u vuluntariatu di l’aienti ùn basta micca, ci voli à passà à l’ubligazioni, ancu for’ di scola. Intantu, ricunniscimu chì i mutivazioni di l’iletti corsi sò novi è più pusitivi chè nanzi. Emu fattu dinò u custatu, à l’uccasioni di u scontru di u ministru, chì i nosci iletti ani accittatu di senta dì chì à una èpica tantu luntanu, tuttu era fattu par minurà a lingua corsa. Prova ch’eddi càmbiani i so mintalità, ma li tocca quantunqua à fà ancu di più sforza s’eddi vòlini pirmetta à u corsu di campà par di veru.
Stondi corsi
Al di là di ciò ch’è no pudemu dumandà à l’iletti, pinsemu chì tocca à inghjunu di fà a so parti par cuntribuì à una vera rinnàscita di u corsu. Hè par quissa ch’è no avemu imaginatu di rializà « Stondi Corsi » à nantu à l’ìsula. Ripiddemu quì u cuncettu ilaburatu à a bibbiuttecca di Santa Lucìa di Portivechju in u 2003. Sò mumenta privilighjati indu’ a sola lingua par isprìmasi hè u corsu. Cuntemu di principià di nuvembri cù a spirenza di fanni parechji à parta da l’annu 2008. Vultaremu tandu à nantu à ‘ssa nuzioni par ispiigalla di più.
Par compia tinimu à annuncià chì da quì à trè sittimani à u più avaremu un situ internet (u so addrizzu sarà www.parlemucorsu.com). L’aienti ci pudarani truvà infurmazioni à nantu à a noscia dimarchja è ci pudarani ancu signà a pitizioni ch’emu lampatu pà a difesa di a lingua corsa.
À tutti, dimu à prestu ! È « ch’edda campi a noscia lingua ! »

Intirvista di Micheli Leccia in u sittimanali "Journal de la Corse"

        "Journal de la Corse", sittimana di u 22 à u 28. Artìculu di Lisandru Bassani.

 


Cuntattu
Email

cuntattu@parlemucorsu.corsica

Tilèfunu

06 78 65 20 72

Sustenu
Fà una dunazioni incù Paypal
Conception | vignaro.li